Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Sunday , 1 December 2024
BdB e un proiect marca Funky Citizens
Featured

FOTO | Primăria Capitalei vrea să transforme Hanul Solacolu într-un spațiu cultural

187

Primăria Capitalei a devenit oficial proprietară a Hanului Solacolu și va începe lucrările de renovare a sa, anunță Nicușor Dan. Edilul susține că această clădire simbol va fi transformată într-un spațiu cultural pentru locuitorii Capitalei. Exproprierea e în planurile PMB de acum mai bine de doi ani, însă abia acum a avut loc. Tot în 2020, au fost prevăzuți și cei 5,6 milioane de lei, bani necesari pentru consolidarea și refacerea clădirii. Construcția, monument istoric, este în acest moment aproape o ruină, un pericol pentru oamenii care trec prin apropierea sa.

Avem undă verde pentru începerea lucrărilor la Hanul Solacolu, una dintre clădirile-simbol din patrimoniul Bucureștiului, construită în 1859. Chestiunile financiare privind exproprierea au fost rezolvate, suma fiind consemnată în cont, deci Primăria Capitalei devine proprietară, urmând să fie începute în curând lucrările de punere în siguranță a clădirii. Vom accesa apoi banii pentru restaurare, cu scopul de a transforma Hanul Solacolu într-un spațiu cultural de ținută pentru bucureșteni.

A susținut Nicușor Dan, primarul general al Capitalei
Comparație. Cum arată hanul în prezent și cum va arăta după consolidare și restaurare. Sursă Foto: Facebook/Nicușor Dan

Starea actuală a clădirii

Hanul Solacolu, construit în 1859, este în acest moment într-un grad avansat de degradare. Pereții clădirii, singurii rămași în picioare, pot cădea oricând peste mașinile sau chiar peste tramvaiul 21 care zilnic traversează Calea Moșilor. Frecvent cad bucăți din tencuiala de pe fațada clădirii care a rămas atât fără acoperiș din 2010, cât și fără o parte dintre pereții interiori. 

Deși clădirea este de ani buni un pericol pentru cetățenii care locuiesc sau circulă pe Calea Moșilor, autoritățile au amânat de la un an la altul renovarea și consolidarea clădirii. Singura măsură luată a fost interzicerea circulației pe trotuarul din fața hanului, care este împrejmuit de o bandă galbenă, ruptă de vânt, cu inscripțiile Poliției Locale. Locul a devenit însă loc de depozitare pentru sacii de gunoi.

Foto: Buletin de București

Istoria Hanului Solacolu

Construcția hanului a început acum 163 de ani, la comanda fraților Solacoglu din Istanbul. Din 1859 a servit ca adăpost pentru călători, neîncetat, până după al doilea război mondial. În timpul războiului a fost grav afectat de un incendiu. În era comunistă camerele sale au fost locuite, în regim de închiriere.

În prima parte a anilor 90, clădirea a fost în grija Primăriei Capitalei fiind locuită de mai multe familii repartizate de fostul ICRAL sau care ocupau ilegal spaţiul. În 1997, hanul a fost introdus în Planul Naţional de Restaurare pentru reabilitarea centrului istoric, însă nimic concret nu s-a întâmplat deoarece era în curs de retrocedare.

Clădirea Hanului Solacolu a fost retrocedată în aprilie 2003 moştenitorilor – Solacoglu Emilia, Solacolu Teodora – Emilia, Solacolu Bucur – Cristian şi Solacolu Ion Şerban, prin dispoziție de primar.

În anul 2010, acoperișul clădirii s-a prăbușit, iar moștenitorii clădirii de pe calea Moșilor au criticat indiferența autorităților bucureștene pe care le-a acuzat că au contribuit la transformarea unui monument istoric într-o „groapă de gunoi”.

Ni s-a luat o clădire salubră, o clădire decentă în centrul Bucureştiului şi ni s-a dat înapoi o groapă de gunoi. Am alcătuit un proiect de reabilitare a clădirii, de redare a funcţionalităţii ei. Realizarea acestui proiect implică o sumă foarte mare de bani pe care nu o avem. Am încercat să găsim investitori însă nu am găsit.

A declarat presei unul din moştenitorii clădirii, în 2010, după ce acoperişul Hanului Solacolu s-a prăbuşit

Cazul Hanului Solcaolu nu este o raritate în Bucureștiul anului 2022. Multe dintre clădirile Capitalei, unele monument istoric, au fațade deteriorate sau sunt chiar aproape de ruinare. Administrația locală nu a găsit, încă, nicio soluție pentru a le salva. O varianta ar fi o „lege a fațadelor”, după modelul din Oradea, care să prevadă și posibilitatea ca Primăria să poată acoperi o parte din costurile de renovare, dar si varinata de a amenda proprietarii care împiedică acest proces. Momentan, această lege a fațadelor este doar în faza de discuții.

Sursă Cover: Buletin de București

scris de

Florin Râșteiu

Jurnalist de investigație. Lucrează de peste 4 ani la Buletin de București, unde a publicat articole care scot la suprafață corupția din Capitală. Analizează baze de date zilnic și scoate povești din exceluri pline de cifre. Pune reflectorul pe adevăr cu fiecare ocazie.

%s cometariu