Clădirile declarate monumente istorice dau bătăi de cap proprietarilor când vine vorba de intervenții de restaurare sau renovare la care se adaugă și interdicția de a demola imobilul, motive pentru care bucureștenii aleg de multe ori să nu cumpere astfel de clădiri sau dacă le dețin deja să nu le declare că sunt monumente istorice. Mai mult, pentru a renova un monument istoric trebuie parcurs un proces administrativ greoi, iar costurile sunt mai mari. Proprietarii de clădiri declarate monumente istorice ar trebui susținuți financiar de către administrația din Capitală pentru a echilibra balanța, este soluția găsită de Ștefan Bâlici în cadrul dezbaterii ”Marele București” cu tema „Atenție, cade tencuiala!”.
E clar că starea clădirilor se înrăutățește dacă nu există întreținere. Societatea civilă este cea mai activă, dar contează și investițiile de la business. Mă bucur că au început să apară. Cred că suntem în continuare în scenariul în care avem un monument, avem o problemă, ceea ce este adevărat. Avem multe probleme. Statutul de monument istoric înseamnă niște restricții, în primul rând de a demola și referitor la intervenții. Un anumit parcurs administrativ, costuri mai mari și așa mai departe. Balanța trebuie echilibrată prin programe de susținere a proprietarilor, de finanțare, pur și simplu Centrul Bucureștiului e mai mare decât orice alt centru istoric din țară. În multe orașe au apărut investiții în centrele istorice.
A declarat Ștefan Bâlici, manager Institutul Național al Patrimoniului
Statul este obligat moral să finanțeze restaurarea patrimoniului istoric la distrugerea căruia a contribuit, susține și Edmond Niculușcă, directorul AMCCRS. El spune și că Administrația Fondului Imobiliar, care este tot în subordinea PMB, deține clădirile cele mai afectate de distrugere.
Eu am o opinie la care țin, fondul construit al Bucureștiului a fost exploatat din 1948 încoace. Statul a investit minimal în acest fond construit. Ca proprietar e greu să te descurci, iar statul e obligat, cel puțin moral, să finanțeze restaurarea patrimoniului istoric, pe care tot statul a distrus-o. Cele mai grave situații de distrugere și de ruină sunt la imobilele care sunt deținute de AFI.
A declarat Edmond Niculușcă, director adjunct al Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic
Managerul Institutului Național al Patrimoniului susține că până acum nu a existat un plan strategic după care să fie restaurate monumentele istorice, ci s-a acționat după urgențele momentului. Acesta a spus și că pentru a avea o strategie în aceste sens, trebuie ca societatea civilă să pună constant presiune pe autorități.
Noi acționăm urmărind urgențele momentului, nu avem cum strategic și depinde mult de decizia politicienilor. Acțiune din partea politică nu este. În ultimii 6 ani le-am prezentat nevoi financiare, modificări în lege, nimic. Este nevoie de presiune publică. Mare Britanie e un exemplu pentru acțiunile de protejare a patrimoniului. Autoritățile sunt sigur că acționează dacă există presiune.
A adăugat Ștefan Bâlici
Dezbaterea poate fi ascultată integral pe pagina de Facebook Buletin de București unde, pe 1 noiembrie, va putea fi văzută live și a patra dezbatere din această serie cu tema „Infrastructura de transport”:
Acesta a fost a treia discuție din seria „Marele București”, o serie de șase dezbateri despre subiecte vulnerabile și de interes pentru București. Tema dezbaterii de astăzi a fost „Atenție, cade tencuiala!”. Dezbatera a fost moderată de Elena Calistru (Președinte, Funky Citizens) și Cătălin Doscaș (reporter, Buletin de București). Celelalte dezbateri vor avea loc toamna aceasta, o dată la două săptămâni.
Marele București este un proiect elaborat cu sprijinul Băncii Mondiale, care oferă asistență tehnică Primăriei Municipiului București pentru elaborarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (Strategia #Bucuresti2050). Detalii pe estibucuresti.org // www.fb.com/estibucuresti.org
Sursă cover: Ion Mateș
Citește mai multe detalii aici:
Comments are closed.