Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.

BdB e un proiect marca Funky Citizens
Susține Buletin de București Susține

Transport

REPORTAJ | Ultimele autobuze de noapte? Cine sunt „bețivii și drogalăii” care circulă prin București după miezul nopții

REPORTAJ | Ultimele autobuze de noapte? Cine sunt „bețivii și drogalăii” care circulă prin București după miezul nopții
REPORTAJ | Ultimele autobuze de noapte. Cine sunt „bețivii și drogalăii” care circulă prin București după miezul nopții. Foto: BdB / Alexandru Stan

Bipăitul sec al validatorului taie liniștea de noiembrie ca o lovitură de metronom. Noaptea, în Piața Unirii, când autobuzele de noapte abia ies pe traseu, fiecare sunet pare amplificat. E un ecou metalic care se lovește de obloanele trase ale stațiilor de metrou și se întoarce între autobuzele aliniate din fața hotelului Horoscop.

E miezul week-end-ului, la miezul nopții. Cu doar câteva minute în urmă, pe Arena Națională, România a învins Polonia într-un meci pe care aproape nimeni nu-l dădea câștigat. Iar aici, în inima orașului, valul de suporteri abia începe să apară.

Un muncitor din Asia privește fix spre șirul de autobuze staționate vizavi de Hotelul Horoscop, așezat pe banca metalică, rece, din refugiu. Un cuplu de turiști străini își târăște trollerele peste dalele sparte, căutând un reper. Printre autobuze, un tată cu doi copii se apropie de geamul unui șofer, să afle în ce direcție merge.

eliminate, mașină, mașini, taxi, taxiuri, noapte, România, București, electrician, studenți
Oamenii încearcă să afle informații despre traseul autobuzelor, direct de la șoferi. FOTO: BdB/Cătălin Anghel

Cu o zi înainte, administratorul judiciar al STB, Remus Borza, vorbise despre eliminarea completă a transportului public de noapte, cu păstrarea unei singure linii, 100, care duce la aeroport. În logica lui, printre cei care folosesc aceste autobuze se numără „bețivi și drogalăi”, o categorie de bucureșteni care nu ar justifica resursele consumate de rețeaua nocturnă.

CITEȘTE ȘI: EDITORIAL | „Bețivii și drogații” din schimbul trei vs. comisionul de succes al domnului Borza. Cum stinge lumina în autobuzele de noapte ca să aprindă tariful dinamic și „maimuța” din taxiuri

Un electrician STB care ar putea ajunge să plătească 100 de lei pe zi ca să meargă la muncă 

Printre cei care așteptau era Florin, un tânăr de 28 de ani, cu legitimația STB atârnată de gât. Lucrează ca electrician în cadrul companiei.

Auzise de propunerea eliminării liniilor de noapte și nu avea prea multe îndoieli în privința efectelor.

„Este o măsură foarte proastă”, a spus el hotărât.

A explicat apoi că există două intervale în care autobuzele de noapte sunt importante: între 22:30 și miezul nopții, când mulți oameni termină programul, și între 03:30 și 05:00, când alții trebuie să ajungă la serviciu înainte ca liniile obișnuite să înceapă să circule.

Florin lucrează în Estul orașului. Uneori, spune el, mașinile care circulă noaptea rămân în traseu și pe timpul zilei. Este cazul unor autobuze de pe linia 100, acolo unde șoferii pot ajunge să lucreze în trei schimburi.

Din perspectiva lui, eliminarea curselor nocturne nu ar rezolva probleme care generează costuri mari, precum uzura vehiculelor.

„Scoaterea liniilor de noapte nu are niciun fel de legătură cu uzura. Asta e strict decizia celor de la Direcție”.

Dar problema lui nu se oprește la o dispută despre organizarea flotei. Este operat la genunchi și la spate. Nu îi este ușor să parcurgă distanțe mari pe jos, iar transportul public este o parte importantă din rutina lui.

„Câteodată n-aș mai avea cu ce să mă duc acasă, să mă duc la muncă. E clar că eliminarea lor mi-ar face viața mult mai costisitoare”.

Alternativa ar fi Uber, Bolt sau taxi.

Florin face un calcul simplu. O cursă până la serviciu l-ar costa aproximativ 50 de lei. Încă 50 de lei pentru întoarcere.

„Dacă socotesc că muncesc 21 de zile pe lună și iau Uber dus și întors, eu, lucrând tocmai în Est, mi-ar lua 50 de lei dus și alți 50 de lei întors. Deci 100 de lei pe noapte, timp de 21 de zile; faceți calculul, costă ceva”.

Ar însemna aproximativ 2.100 de lei lunar, la tarifele pe care le estimează el.

Spune că salariul este în regulă, deși s-ar putea și mai bine. Nu banii sunt principala lui nemulțumire la STB, ci mediul de lucru. Se înțelege cu colegii, dar multitudinea șefilor și relațiile dintre nivelurile de conducere fac, în opinia lui, ca atmosfera să fie una toxică.

Trei stații cu același nume și un autobuz plin

Ce autobuze ajung în stația Piața Unirii 2, vizavi de Hotelul Horoscop. FOTO: BdB/Alexandru Stan

Autobuzul N115 oprește în stație, ușile se deschid și, înainte să apucăm să ne dăm seama câți oameni așteaptă, începe îmbarcarea. Unul câte unul, călătorii urcă, validează și se strecoară printre scaune. Se aude țiuitul apăsat al validatoarelor care te fac instinctiv să te gândești la datele prezentate de STB, conform cărora oamenii, sau mai bine spus „drogații și bețivii”, după cu i-a numit administratorul judiciar Remus Borza, nu plătesc bilet noaptea.

În doar trei stații cu numele aproape identic, Piața Unirii, Piața Unirii 2 și Piața Unirii 4, autobuzul se umple, nu mai sunt locuri pe scaune.

În interior, lumina albă cade peste fețele obosite ale călătorilor. Se aud ușile care se închid, motorul care se turează și bipurile validatoarelor. Mulți rămân în picioare, cu mâinile prinse de bare.

Cu o zi înainte, Borza vorbise despre numărul redus de validări înregistrate pe liniile de noapte. În autobuzul în care ne aflăm, oamenii validează unul după altul.

Este un sunet greu de ignorat atunci când discuția despre transportul nocturn se poartă în principal în jurul unor cifre.

În autobuz întâlnim un grup de patru persoane. Îi întrebăm ce cred despre intenția de a elimina liniile de noapte.

Unul dintre bărbați răspunde în glumă: „Ne va afecta foarte tare viața de noapte”.

Râde, apoi ceilalți intră în discuție. Un alt bărbat spune că ar fi bine ca autobuzele să fie menținute. Unul dintre membrii grupului recunoaște că, în lipsa lor, ar fi luat probabil un taxi pentru a ajunge unde avea nevoie.

După ce privește în jur, revine la ideea inițială.

„Uitați-vă, autobuzul este plin. Ar fi o mulțime de oameni afectați”.

Discuția ajunge inevitabil la argumentul folosit de administratorul judiciar despre profilul celor care circulă noaptea.

„Nu este vorba doar de drogați și bețivi. Sigur că sunt o categorie, dar este vorba despre una minoritară”.

Îi întrebăm și despre o posibilă majorare a tarifului călătoriei, de la 3 la 5 lei. Răspunsul vine aproape simultan, din mai multe direcții: „Da! Este o idee bună”.

Ajungem în Sectorul 6, administrat până de curând de actualul primar general, care s-a arătat și el un fan al acestei „curățenii generale” care vine la pachte și cu eliminarea autobuzelor de noapte.

eliminate, mașină, mașini, taxi, taxiuri, noapte, România, București, electrician, studenți
Autobuzul N115 ajunge în Sectorul 6. FOTO: BdB/Cătălin Anghel

După victoria cu Polonia, Arena Națională s-a mutat în autobuze

La întoarcerea în Piața Unirii, zona pare mult mai aglomerată. Tinerii înfășurați în steagul României se amestecă printre polițiști și jandarmii-țestoasă, îmbrăcați în echipament anti-riot. Se aud voci ridicate, râsete și câte un cântec de galerie început spontan.

Pe strada Căldărari, în apropiere de Hanul lui Manuc, s-a format un șir de taxiuri.

Șirul de taxiuri de la Hanul lui Manuc. FOTO: BdB/Alexandru Stan

Un taximetrist își așteaptă clientul. Îl întrebăm ce părere are despre propunerea de eliminare a autobuzelor de noapte.

Răspunsul lui este mai nuanțat decât ne-am fi așteptat.

„Da, să le scoată, consumă motorină degeaba. Nu rentează”, se precipită el, scurt.

Argumentul lui este că unele autobuze ajung în zone îndepărtate ale orașului, unde nu există suficienți călători pentru a justifica deplasarea. Dă exemplul angajaților din HoReCa, care termină programul la două sau trei dimineața și, chiar dacă autobuzul îi duce într-un cartier, pot fi nevoiți „să mai meargă pe jos încă doi kilometri până acasă”.

Totuși, nu pare să considere că eliminarea completă ar fi neapărat singura variantă.

„Dacă ar fi consistente, ca linii și ca ore, nu m-ar deranja. Cu cât e concurență mai mare, cu atât mai bine”.

Susține jurnalismul BdB

Bucureștiul are nevoie de întrebări incomode.

Noi le punem. Verificăm documente, urmărim deciziile primăriilor și explicăm ce înseamnă pentru oraș. Susține munca reporterilor Buletin de București.

Alte modalități de susținere

Alege cum vrei să ne susții.

„Altă sumă” este disponibilă doar pentru donațiile făcute o singură dată.

Aleg să susțin BdB cu 5 € / lună →

În teorie, concurența este sănătoasă. În practică, însă, ea presupune că oamenii au de ales.

Iar la câțiva metri de locul în care discutăm, în stația STB de pe strada Halelor, o mulțime de oameni așteaptă autobuzele.

Lângă ei, porțile metalice roșii ale gurii de metrou sunt închise cu lacătul.

Porțile închise ale metroului bucureștean. Foto: BdB/Alexandru Stan

„Pentru mine nu contează. Pentru studenți, însă, contează”

În stația de pe strada Halelor, aglomerația a crescut. Un autobuz ajunge, oamenii încearcă să urce, iar ușile nu se mai pot închide. Unii rămân pe trotuar.

Andrada, în vârstă de 35 de ani, este printre cei care nu au mai reușit să urce.

Vine de la meci. Este încă bucuroasă de rezultatul României și spune că nu se aștepta ca echipa națională să câștige în fața Poloniei.

În mod obișnuit, preferă Uberul sau taxiul. Nu este, așadar, o persoană care depinde zilnic de autobuzele de noapte. Are nevoie de transport nocturn cam o dată pe săptămână, dar recunoaște că, în general, comoditatea și rapiditatea o fac să aleagă aplicațiile de ride-sharing.

O întrebăm dacă eliminarea liniilor ar afecta-o.

„Pe mine, sinceră să fiu, nu mă afectează deloc, pentru că de cele mai multe ori iau Uberul”.

Face însă imediat o distincție:

„Nu este o soluție eliminarea liniilor nocturne, pentru că am fost și eu studentă. Ok, poate pentru mine e în regulă să iau un Uber, dar pentru studenți nu este”.

Faptul că o persoană își permite să înlocuiască transportul public cu o cursă comandată din telefon nu înseamnă că aceeași opțiune este disponibilă tuturor, ne explică ea.

Andrada spune că Uberul este mai rapid și mai comod, dar se teme că, dacă transportul public de noapte dispare, cursele ar putea deveni mai scumpe și mai greu de găsit.

„Eliminarea sub nicio formă nu e o soluție, pentru că după aia găsim Uber mai greu și mai scump”.

În discuție apare și posibilitatea ca taximetriștii să beneficieze de pe urma dispariției autobuzelor.

„Bineînțeles că ar aduce un beneficiu pentru taximetriști, mă întreb dacă asta ar putea fi miza”.

Ne vorbește despre perioada în care folosea taxiurile clasice.

„Am avut o perioadă în care aveam doar taxiurile la dispoziție și ne exploatau la maxim. Mi se părea că era o negociere și o bătaie de joc și, în plus, teamă. Nu m-aș mai urca așa, pur și simplu, într-o mașină oarecare, a unui necunoscut”.

Dar admite că, dacă ar aștepta suficient după o mașină comandată prin aplicație, s-ar putea să ajungă tot la un taxi.

O întrebăm dacă autobuzul în care nu a reușit să urce era plin de oameni beți sau drogați.

„Nu era. Era probabil plin de oameni care vin de la meci sau de la muncă”.

Înainte să ne despărțim, spune că în seara aceasta a ales să meargă pe jos o bucată de drum prin oraș. Vremea încă permite, iar victoria României merită savurată puțin mai mult.

Statisticile de la nivelul trotuarului 

Ultima oprire a serii este condusă de un miros dulce.

Într-o piață dominată de gaze de eșapament, asfalt umed și aerul greu al motoarelor care staționează, apare deodată un parfum floral, natural. Vine dinspre o florărie a unui bărbat îmbrăcat subțire, cu o căciulă pe cap și bluza băgată în pantaloni, care ajută un tânăr să-și încarce telefonul.

eliminate, mașină, mașini, taxi, taxiuri, noapte, România, București, electrician, studenți
Florăria de la magazinul Unirii. FOTO: BdB/Alexandru Stan

Nu folosește prea mult transportul public. Spune că lucrează noaptea și preferă, de cele mai multe ori, să ajungă repede acasă, cu mașina. Aglomerația și timpul de așteptare îl fac să aleagă taxiul.

Cu toate acestea, nu este de acord cu eliminarea liniilor nocturne.

„Sunt foarte, foarte multe persoane care le folosesc”.

Își amintește de concertul unui rapper ucrainean la care, spune el, au venit aproximativ 400 de oameni în zona respectivă. Nu poate preciza cu exactitate câți au folosit transportul public, dar susține că, atunci când evenimentele se termină după ora 23:00, capetele de linie devin foarte aglomerate.

„Eu, cel puțin aici, când vin seara, sunt întrebat de cel puțin 40 de persoane de autobuzele de noapte”.

Este o observație de la nivelul trotuarului. Florarul nu are acces la rapoartele STB și nici nu pretinde că știe câte validări se înregistrează în fiecare noapte. Dar lucrează în zonă și vede oamenii care caută o soluție de transport.

Îl întrebăm despre afirmația lui Borza privind profilul călătorilor nocturni.

Nu neagă că există oameni ai străzii, persoane în stare de ebrietate sau oameni care folosesc autobuzele pentru a se adăposti. Spune că a întâlnit astfel de situații și că problema există.

Dar refuză să creadă că aceștia reprezintă majoritatea.

„Când o capitală, până la urmă, este o capitală a unei țări europene, de ce ne dăm așa de mari când vrem să facem lucrul ăsta? Unde e nevoie? Nu există așa ceva nicăieri să nu aibă un transport în comun, chiar și noaptea”.

În alte capitale europene, spune el, abonamentul poate fi folosit pe mai multe mijloace de transport. Nu este nevoie să te oprești la fiecare schimbare pentru a cumpăra un alt titlu de călătorie.

Este o discuție care se îndepărtează treptat de autobuzele de noapte. Florarul, entuziasmat de discuție, ajunge să-și verse toate nemulțumirile despre infrastructura Bucureștiului.

Florăria rămâne deschisă, iar mirosul florilor se amestecă pentru câteva clipe cu aerul rece al nopții.

N-am găsit vreo unanimitate prin toate aceste discuții. Nici măcar oamenii care ar beneficia de pe urma unei eventuale eliminări a autobuzelor nu sunt, cel puțin declarativ, convinși că asta ar fi decizia cea bună.

În mod evident, dacă un autobuz este plin într-o anumită noapte nu demonstrează automat că întreaga rețea este sustenabilă. Dar nici invers nu este suficient. Un număr mic de validări nu ne arată câți oameni au nevoie de serviciul respectiv, câți au abonamente deja plătite sau câți ar renunța să mai iasă din casă dacă nu ar avea cu ce să se întoarcă.

eliminate, mașină, mașini, taxi, taxiuri, noapte, România, București, electrician, studenți
Piața Unirii, intens circulată de autobuzele de noapte. FOTO: BdB/Alexandru Stan

La ora la care ne-am încheiat discuțiile, Piața Unirii era încă plină. E aproape ora două dimineața. Steagurile tricolore continuă să se înghesuie în autobuze, iar strigătele de victorie încă se aud dinspre Centrul Vechi.

Între timp, în tabelele contabile din biroul lui Remus Borza, o cursă de noapte care nu iese pe plus în dreptul validărilor de 3 lei e doar o pierdere ce trebuie tăiată din pix. De la nivelul trotuarului, însă, cifrele arată altfel. În spatele lor stau oameni cu abonamentul deja plătit, studenți care își drămuiesc banii și angajați din tura a treia care nu își permit să lase 2.000 de lei pe lună în aplicațiile de ride-sharing doar ca să ajungă la muncă.

Peste mai puțin de două ore, când ultimele baruri se vor goli, în aceleași stații vor apărea schimburile de dimineață.

În fața hotelului Horoscop, lângă obloanele trase cu lacăt ale metroului, un alt autobuz trage la bordură și își deschide ușile.

Înăuntru, bipăitul sec al validatorului o ia de la capăt. Un sunet metalic, de metronom, care ține orașul în mișcare până când administrația va decide să îi stingă, definitiv, lumina, în ciuda muncitorul asiatic de pe banca rece, a florarul de la Unirii sau a lui Florin, electricianul STB.

Editor: Cătălin Doscaș

CITEȘTE ȘI: Val de indignare după propunerea de eliminare a „STB-ului nocturn”: „Și când am nevoie de transport noaptea îl sun pe Borza să îmi dea bani de Bolt?”

Newsletter BdB

Bucureștiul, explicat pe înțelesul tău.

Cele mai importante știri, investigații și povești din oraș, alese de redacție și trimise direct la tine în inbox.

Autori

  • Cătălin Anghel

    A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București în 2024. Scrie despre mediu și teme sociale, dar și despre cum se reflectă ele în viața cotidiană a bucureștenilor, cu un ochi atent la poveștile personale din spatele titlurilor. Născut și crescut în București, a făcut un pas către presa locală, din pasiune pentru orașul său și oamenii din el.

  • Alexandru Stan

    Absolvent al Colegiului Național „Mihai Eminescu” și student la Politehnica. Lucrez la Buletin de București ca reporter de la vârsta de 17 ani. M-am născut și am crescut cu mândrie în București, orașul poveștilor și al căsuțelor cu portiță și cișmea.

    Cred în jurnalismul făcut de cetățeni pentru cetățeni și în faptul că presa este a patra putere în stat. Mă străduiesc să vă aduc, pe ecrane, tot ce „mișcă” prin București, de la proiecte de consiliu local și interviuri până la povești de weekend și reportaje.

Etichete

Susține Buletin de București

Susține Buletin de București pentru investigații, reportaje și știri locale.

Susține BdB

Newsletter BdB

Bucureștiul, explicat pe înțelesul tău.

Cele mai importante știri, investigații și povești din oraș, alese de redacție și trimise direct la tine în inbox.