Capitala rămâne dominată de mașini, în timp ce doar 1 din 10 bucureșteni se simt în siguranță ca pietoni, potrivit unui studiu realizat de mișcarea civică Petrecerea de Pietoni. Același document consultat de Buletin de București mai arată și că sub 4% dintre bucureșteni se simt în siguranță atunci când traversează la trecerile nesemaforizate.
La chestionar au răspuns peste 1.100 de participanți din București, cu vârste cuprinse între 18 și 44 de ani. Cei mai mulți dintre aceștia semnalează că au fost nevoiți frecvent să se grăbească pentru a termina traversarea înainte de schimbarea semaforului, deși au pornit pe verde.
Dacă vorbim despre comportamentul de traversare, 6 din 10 au spus că au traversat pe roșu cel puțin o dată în ultima lună, iar întrebați cât ar fi dispuși să aștepte schimbarea culorii semaforului, aproape 9 din 10 au ales cel mult două minute.
Mai mult, doar 5 din 10 respondenți se simt în siguranță la trecerile de pietoni semaforizate, iar alți 6 din 10 au avut frecvent impresia că șoferii nu i-au văzut atunci când traversau la o trecere fără semafor.
Încrederea a scăzut și atunci când participanții la studiu au fost puși să își imagineze un copil de 10 ani care traversează singur. În acest caz, 8 din 10 bucureșteni nu sunt siguri că șoferii vor opri pentru el la trecerea de pietoni.
Barometrul Siguranței Pietonilor a fost realizat printr-un chestionar online, cu participare voluntară, în perioada 5–17 octombrie 2026. La acesta au participat 1.155 de persoane din București, cu vârste între 18 și 44 de ani.
Ce spun specialiștii despre trecerile de pietoni din Capitală
La evenimentul de lansare al barometrului au participat și mai mulți specialiști în urbanism și mobilitate urbană. Aceștia au analizat în deschiderea evenimentului rolul infrastructurii, al întreținerii străzilor, dar și rolul pe care îl are administrația publică în siguranța trecerilor de pietoni.
Anca Dumitrache, arhitect și specialist în urbanism, a explicat cum lipsa întreținerii este de vină pentru transformarea unei treceri de pietoni într-un loc nesigur. Potrivit acesteia, în cele mai multe dintre situații marcajele dispar, iar indicatoarele rutiere care ar trebui să prevestească trecerea de pietoni rămân acoperite de copaci.
Printre soluțiile identificate pe parcursul panelului se numără o serie de intervenții concrete, propuse de Samy Stancu, expert în urbanism și mobilitate urbană. Este vorba despre iluminarea trecerilor, împiedicarea parcărilor care blochează vizibilitatea, dar și crearea unor refugii pietonale.
Acesta a explicat că refugiile pietonale sunt benefice, întrucât permit traversarea unei treceri de pietoni în etape. Astfel, persoanele în vârstă sau părinții cu cărucioare se pot simți mai în siguranță pe drumuri, deoarece construirea refugiilor îngustează drumul, iar șoferii sunt forțați să încetinească.
Cine sunt tinerii care vor să schimbe percepția asupra traversărilor din Capitală
Pe tinerii determinați să schimbe mersul lucrurilor din Capitală i-am cunoscut deja, la o plimbare prin Cișmigiu. Aici, Sergiu, Matei și restul trupei lor se ocupau de conștientizarea importanței pe care traversarea străzilor (pe unde trebuie) o are.
Poate că pare caraghios să vezi cum câțiva tineri se îmbracă într-un cub fațetat cu un cod QR și se plimbă pe trecerea de pietoni, dar mesajul lor m-a impresionat.
Deși mulți nu se gândesc la importanța pauzei pe care traficul o ia atunci când semaforul se face roșu pentru mașini, aceștia au fructificat cumva timpul petrecut „la stop” pentru a-și susține cauza: trecerile de pietoni.
Fie că vorbim despre prea puține, despre cele prost trasate sau despre cele pe care ai toate șansele să fii lovit de mașină, toate au ceva în comun. Toate sunt treceri de pietoni pe care atât cei care ar trebui să le utilizeze, cât și șoferii le respectă mai mult sau mai puțin.
Ați trecut vreodată pe roșu ca pietoni? Ați fost vreodată în pericol pe trecere? De ce ați trecut pe roșu? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările pe care tinerii activiști și-le pun și pe care vor să vi le pună.
Ne-am întâlnit lângă Cișmigiu cu chef de plimbare și i-am urmat atent prin parc pentru a vorbi cu fiecare. Primul pe care l-am cunoscut a fost Matei, capul acestei „mafii a trecerilor de pietoni”, cum mi-ar plăcea să spun în glumă. De la el am aflat că detestă comoditatea și speră la cât mai multă implicare civică în Capitală pentru problemele ce ne frământă.
„Deci traversam în față la BarTon, spre rușinea mea, ilegal. Aveam trecerea la cinci sute de metri și deja întârziasem la întâlnirea cu unul dintre prietenii mei. I-am scris că traversez acum, că n-am mai luat-o pe trecere. 15 minute mai târziu ne gândeam cum ar arăta «Petrecerea de pietoni»”, a explicat Matei pentru Buletin de București.
Citește întregul reportaj aici.
