Poliția Capitalei este reticentă să explice cum va funcționa colaborarea cu „patrulele stradale” inițiate de primarul Daniel Băluță.
Într-un răspuns oferit la solicitarea Buletin de București, instituția din subordinea Ministerului de Interne sugerează că nu ar exista un protocol semnat cu Primăria Sectorului 4, iar membrii viitoarelor echipe de monitorizare stradală, angajați ai companiei locale care se ocupă de spații verzi, nu vor avea mai multe drepturi decât oricare cetățean care ar putea sesiza o posibilă infracțiune.
Pe 29 septembrie 2026, primarul Sectorului 4 a anunțat, la o întâlnire cu locuitorii din cartierul Tineretului, că vrea să introducă patrule de „monitorizare stradală”, după plângerile acestora privind creșterea consumului de droguri și a violențelor dintre blocuri.
Nu au fost stabilite încă modalitățile concrete de intervenție
Direcția Generală de Poliție a Municipiului București a confirmat, pentru Buletin de București, doar faptul că au existat ședințe de lucru cu reprezentanții Primăriei Sectorului 4, așa cum a anunțat și primarul Daniel Băluță. Nu a oferit, însă, detalii și nici nu a răspuns clar și punctual la întrebările redacției noastre privind legalitatea funcționării „patrulelor stradale” și competențele lor.
Instituția a menționat doar că nu au fost încă lămurite aceste aspecte și ne-a trimis pentru mai multe detalii, la Primăria Sectorului 4.
„În ceea ce privește inițiativa la care faceți referire, au avut loc ședințe de lucru tematice, în cadrul cărora au fost analizate aspecte referitoare la modalitățile de colaborare interinstituțională, în vederea identificării unor modalități concrete de acțiune, în limitele atribuțiilor și competențelor legale ale fiecărei instituții implicate.
Demersurile de acest tip au în vedere valorificarea competențelor instituționale în scopul prevenirii și descurajării faptelor antisociale, al identificării situațiilor care pot genera tulburarea ordinii și liniștii publice și al asigurării unei intervenții corespunzătoare atunci când împrejurările o impun.
Modalităţile concrete de lucru urmează să fie stabilite în funcție de cadrul legal aplicabil şi de responsabilităţile fiecărei instituţii”, se arată în răspunsul Poliției Capitalei.
Reprezentații instituției au mai transmis că: „Pentru informații referitoare la obiectivele, modalitatea de organizare şi implementare, precum și la atribuțiile personalului care ar urma să desfășoare activități în cadrul proiectului menționat, vă recomandăm să vă adresați instituției inițiatoare”.
Poliția Capitalei nu confirmă că ar exista un protocol privind „patrulele stradale”
Direcția Generală de Poliție a Municipiului București subliniează, în adresa trimisă redacției noastre, că nu are nevoie de protocoale cu administrația locală pentru a aplica legea și nu dă detalii despre existența unui astfel de document în relație cu Primăria Sectorului 4, răspunsul sugerând că nu ar exista o astfel de înțelegere scrisă.
„De asemenea, precizăm că exercitarea atribuțiilor specifice Poliției Capitalei nu este condiționată de existența unor acorduri sau protocoale de colaborare, polițiștii acționând ori de câte ori sunt sesizați.
Totodată, subliniem că activităţile desfăşurate de poliţişti se realizează exclusiv în limitele competenţelor conferite de lege, cu respectarea atribuțiilor specifice fiecărei instituţii implicate în asigurarea ordinii și siguranței publice.
În situația în care polițiștii sunt sesizați cu privire la săvârșirea unor fapte de natură penală sau contravențională ori constată astfel de fapte în exercitarea atribuțiilor de serviciu, aceștia vor interveni şi vor dispune măsurile legale care se impun, în funcție de circumstanțele fiecărei situații și cu respectarea competențelor instituționale”, se precizează în răspunsul oferit Buletin de București.
„Patrulele stradale”, angajate la compania care se ocupă de spații verzi
La întâlnirea cu locuitorii din Tineretului, unde a anunțat pentru prima dată ideea unei acțiuni de monitorizare stradală cu angajați civili, primarul Daniel Băluță a menționat că măsura a fost discutată cu șeful Poliției Municipiului București, cu Poliția Locală și cu DIICOT.
„Alături de Poliția Națională și de DIICOT, vom întări activitățile de monitorizare stradală și îi vom îndepărta din comunitatea noastră pe cei care aleg să nu respecte normele de siguranță publică”, a precizat Daniel Băluță.
Pe 1 octombrie, primarul Sectorului 4 au anunțat începerea selecției pentru angajarea celor 40 de persoane care ar urma să facă parte din patrulele stradale.
Candidații trebuie să aibă între 18 și 50 de ani, studii obligatorii sau bacalaureat, permis de conducere, cazier fără infracțiuni săvârșite cu intenție, aviz psihologic și disponibilitate pentru ture. CV-urile se trimit la compania Totul Verde, până pe 30 octombrie.
Administratorul public al Sectorului 4, Alexandru Hazem Kansou, a explicat că Poliția Locală are 76 de angajați, iar seara sunt 10 polițiști locali pentru tot sectorul, insuficient pentru a monitoriza eficient toată zona administrată.
Și pentru că Primăria nu poate angaja mai mulți oameni, din cauza limitărilor impuse de guvern privind cheltuielile bugetare, a fost găsită soluția ca viitorii gardieni ai cartierelor să fie angajați la compania Totul Verde, deținută de Consiliul Local Sector 4.
Angajații vor patrula pe jos, cu camere de corp și stații conectate la Poliția Locală. Vor sesiza Poliția, vor încuia și descuia noaptea locurile de joacă și vor raporta becurile arse. Nu vor fi polițiști locali, nu vor avea atribuții de poliție și nu vor putea efectua rețineri, potrivit lui Alexandru Hazem Kansou.
„Arestul cetățenesc”, o acțiune limitată în România
În România nu există conceptul de „arest cetățenesc”, așa cum este reglementat în SUA sau Anglia. În Statele Unite, de exemplu, deși regulile diferă de la stat la stat, în principiu un civil poate aresta o persoană care a comis o infracțiune în fața sa.
În unele state este permis și pentru infracțiuni grave comise în alte condiții, dar dacă cetățeanul care face arestarea se înșeală, riscă acțiuni civile sau chiar penale.
În Anglia și Țara Galilor, poți aresta pe cineva care comite sau pare să comită o infracțiune gravă doar dacă nu e posibil ca poliția să intervină și există riscul să fugă sau să producă daune. Prevederi similare mai există în Canada, Irlanda, Australia, Noua Zeelandă și Africa de Sud.
Prevederi mai limitare funcționează și în Germania (un civil poate reține provizoriu un făptuitor în flagrant sau urmărit, dacă riscă să fugă sau nu i se poate stabili identitatea), Franța (pentru crime și delicte flagrante pedepsite cu închisoare, cu predare imediată către un ofițer de poliție judiciară), Italia (doar pentru infracțiuni grave comise în flagrant).
În România, „arestul cetățenesc” nu există în sens juridic. Totuși, un civil poate imobiliza temporar un făptuitor prins în flagrant, cu condiția să îl predea imediat Poliției, nu să îl rețină.
Potrivit Codului de procedură penală, infracțiunea este flagrantă dacă e descoperită în momentul comiterii sau imediat după, sau dacă făptuitorul este urmărit ori prins cu urme și obiecte care arată că tocmai a comis-o.
Un civil nu poate reține pe nimeni în baza unei suspiciuni sau a unei sesizări, nu poate reține o persoană ore în șir, legată sau închisă, și nu o poate ancheta.
Dacă depășești ce îți permite legea, poți răspunde penal pentru lipsire de libertate în mod ilegal și, după caz, pentru lovire sau alte violențe. Folosirea forței este permisă doar în limitele strict necesare, adică legitimă apărare sau stare de necesitate, și proporțional.
