În Parcul IOR s-au petrecut un lucru groaznic și un fenomen extraordinar. Pe de o parte, copacii de pe 12 hectare au dispărut sub nemiloasa drujbă a celor care au pus mâna, în condiții controversate, pe o bucată consistentă din spațiul verde. Pe de altă parte, s-a coalizat un grup civic de o forță și o încăpățânare rară în România, care luptă de ani de zile ca să salveze ce mai poate fi salvat.
Documentarul „Aici a fost o pădure” surprinde tocmai această bătălie a unor oameni obișnuți, care până să le fie furați copacii de sub geamuri nu s-ar fi gândit că își vor petrece după-amiezile, weekendurile și fiecare minut pe care-l au liber păzind arborii, blocându-i pe drujbași, făcând reclamații peste reclamații, anunțând jurnaliștii și, mai ales, luând bătaie de la niște golani.
Valentin Anghel, regizorul, directorul de imagine și producătorul filmului, a devenit, în timpul documentării, chiar el unul dintre „străjerii” din Parcul IOR, în primăvara lui 2025. Cel mai greu moment de pe teren, surprins și în peliculă, a fost ridicarea Cătălinei, una dintre apărătoarele copacilor, de către polițist care s-ar fi comportat agresiv.
Documentarul „Aici a fost o pădure” are premiera la Sibiu, la Astra Film Festival, pe 20 octombrie. A doua proiecție va avea loc a doua zi, pe 21 octombrie, în același cadru. (Programul complet aici).
Buletin de București: Cum ați ajuns să faceți un documentar despre mișcarea civică de salvare a zonei retrocedate din Parcul IOR? Ați fost implicat în grupul de activiști sau doar ați observat-o?
Valentin Anghel: Am început să mă documentez în toamna 2024 și am intrat în rândul „străjerilor” parcului în primăvara 2025.
Filmul urmărește câteva luni din activitatea grupului „Aici a fost o pădure”, partea de început, de organizare. De ce ați ales perioada aceasta?
Partea de organizare din parc, intercalată cu muzicanții itineranți, constituie coloana filmului; am vrut să redau în paralel viața activiștilor în zona retrocedată, cât și cea din partea ce aparține de primărie. Asta, până când am început să mergem la manifestații sau să cerem ajutorul activiștilor de mediu sau politicienilor: Dan Trifu, președinte EcoCivica, și Ana Ciceală, politician SENS.
Ați fost regizor, operator și producător, iar sunetul l-a făcut Alin Zăbrăuțeanu. Cum ați finanțat filmul și ce a însemnat să-l faceți singur?
Finanțarea/producția au fost independente, din surse proprii și din munca voluntară a activiștilor; ziua filmam, iar noaptea editam, puneam cap la cap rămășițele importante care duceau povestea înainte.
Unii jurnaliști au descris filmul ca fiind mai ales despre oboseala oamenilor, nu doar despre distrugerea parcului. Credeți că au obosit oamenii care luptă pentru Parcul IOR, mai ales că, până acum, nu au reușit să salveze mare lucru? Procesul pentru anularea titlului de proprietate rămâne, practic, ultima șansă.
În primul rând, solidaritatea din IOR s-a manifestat și în alte zone din cartier; grupuri de activiști au manifestat de câteva ori la alte tăieri similare, s-a format o tipologie de persoană activă social din sector care nu a mai tolerat în liniște nedreptățile de mediu.
În film este prezentată doar o asociație militantă pentru parc, dar mai există cel puțin trei sau patru organizații care acționează pe diferite paliere, având același scop: anularea titlului.
CITEȘTE ȘI: Dosarul IOR. Primul termen după schimbarea judecătorului, la mijlocul lunii noiembrie
Am mai remarcat un aspect, chiar la începutul documentarului „Aici a fost o pădure”: speranța că, dacă intervine presa, se va schimba ceva. Ceea ce nu s-a întâmplat, în sensul că presa a scris, dar lucrurile au continuat la fel.
Speram ca doamna Emilia Șercan să preia personal, între demersurile dânsei, salvarea parcului. Probabil n-a găsit timp, dar a încredințat unor studente ale dânsei cauza noastră.
Cine este Valentin Anghel
Valentin Anghel a făcut studii de masterat în film documentar la U.N.A.T.C. „I.L. Caragiale” din București, sub îndrumarea renumitului documentarist și profesor Copel Moscu.
Este cunoscut pentru scurtmetraje precum „INVICTI” (2017), „All or nothing” (2018) și „Everything about Florin Dobre, with a few exceptions” (2019), documentarele „Bucharest Pride” (2023) și „All of us – Bucharest Pride 2026”, „Always in Control” (2023), „Always in Control – The Movie” (2025).
A primit, până acum, două premii: Premio Inclusione Sociale pentru „INVICTI”, la un festival din Macerata (2019), și premiul publicului pentru „killing them softly, man”, la un festival din Copenhaga (2017).
„Aici a fost o pădure” este un documentar finalizat anul acesta, de 68 de minute, fiind inclus în competiția Astra Film Festival Sibiu, în secțiunea „Când nedreptatea e sistemul”. Filmul are două proiecții la Astra Film Cinema, pe 20 octombrie, ora 18:00, și pe 21 octombrie, ora 16:00, urmate de o discuție cu regizorul.
Cine sunt personajele documentarului?
Andreea David, președinta asociației, toți „străjerii” prezenți la proteste, manifestații sau care s-au opus tăierilor, care au pichetat parcul zi și noapte. Apoi membrii trupei Partizan – ne gândim cu drag la Artan – fani ai parcului, activiști de proximitate, care au acceptat să le folosim imaginea în demersurile noastre. Apoi muzicanții de weekend, cărora le mulțumim pentru prezența lor.
Ce s-a schimbat, din ce ați văzut cu camera, între primul și ultimul protest? Au rămas aceiași oameni? S-a schimbat starea de spirit?
Oamenii s-au tot schimbat și este bine că-i așa, prospețimea se pierde în timp.
Care a fost cel mai greu moment de pe teren?
Probabil ridicarea Cătălinei de către poliție în timp ce se opunea tăierilor.
CITEȘTE ȘI: Activist bătut în Parcul IOR. Cei care defrișează zona retrocedată, acuzați de agresivitate în creștere
De ce ați introdus marșul Pride în documentarul despre Parcul IOR?
Un loc ca oricare altul pentru a ne face vizibile doleanțele; la fel ca la Ziua Europei.
Filmul nu are un narator, sunt prezentate evenimentele și discuțiile în succesiune cronologică. Nu are „burtiere” cu date despre subiect? În ce măsură credeți că va fi înțeles de spectatorii din afara Bucureștiului, care nu cunosc subiectul Parcului IOR?
Nu sunt fanul vocii explicative, omnisciente, a realizatorului; defrișări abuzive au tot fost prezentate în media, personajele spun destul de clar pentru ce militează.
Ați arătat filmul oamenilor din cartier? Ce reacții au avut?
Doar pe grupul nostru de „străjeri” a fost prezentat, este premieră la Astra. În același timp, alți colegi au terminat un film de animație cu același titlu, care deja a colecționat câteva premii în festivaluri.
