Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Monday , 5 October 2026
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleMainPrimărie

13 clădiri cu risc seismic din București, în pregătiri pentru consolidare. Lucrările sunt estimate la peste 70 de milioane de euro

4
13 clădiri cu risc seismic din București, în pregătiri pentru consolidare. Lucrările sunt estimate la peste 70 de milioane de euro
Sursă foto: Primăria Capitalei/FB

13 clădiri din Capitală urmează să fie consolidate după ce Consiliul General al Municipiului București a aprobat indicatorii tehnico-economici. Mai precis, este vorba despre 11 blocuri de locuințe și două clădiri publice, după cum anunță Primăria Capitalei.

Suprafața desfășurată totală asupra căreia urmează să se efectueze lucrări este de mai bine de 31.000 de metri pătrați. Administrația locală a transmis și că, pentru șapte din imobile s-a ajuns în etapa de Documentație de Avizare a Lucrărilor de Intervenții (DALI), în timp ce pentru restul de șase clădiri s-a ajuns în etapa de elaborare a proiectului tehnic.

Lista imobilelor ce vor fi consolidate

Primăria a transmis și lista completă a imobilelor unde urmează să se intervină. Iată care sunt acestea:

  • Strada Sapienței nr. 2A;
  • Piața Alexandru Lahovari nr. 5A;
  • Strada Maria Rosetti nr. 10;
  • Bulevardul Dacia nr. 43;
  • Calea Dorobanților nr. 10;
  • Strada Mihai Eminescu nr. 173;
  • Piața Pache Protopopescu nr. 11;
  • Strada Blănari nr. 11;
  • Bulevardul Gheorghe Magheru nr. 27;
  • Strada Franceză nr. 30 – clădire publică;
  • Calea Moșilor nr. 92 – clădire publică;
  • Strada Mihai Vodă nr. 9-11 – clădire monument istoric;
  • Strada Franceză nr. 32.

În ceea ce privește imobilului aflat pe Strada Franceză nr. 30, lucrările presupun executarea unui rest de intervenție astfel încât să se poată realiza recepția. De asemenea, municipalitatea a transmis și că, pentru clădirea istorică de pe Strada Mihai Vodă nr. 9-11, intervențiile au ca obiectiv punerea în siguranță a clădirii.

CITEȘTE ȘI Alte două încercări de a limita circulația mașinilor vechi în București au eșuat. De ce s-a speriat Gabriela Firea

Investiția depășește 350 de milioane de lei

Investiția necesară pentru realizarea acestor lucrări ajunge la suma de 376 de milioane de lei pentru cele 13 imobile, echivalentul a circa 70 de milioane de euro. Din informațiile transmise de Primăria Capitalei, aproximativ 65% din această sumă ar urma să fie asigurată din fonduri nerambursabile prin Planul Național de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic Ridicat ((PNCCRS).

Acesta este un program guvernamental coordonat de către ministerul Dezvoltării prin care se oferă finanțarea necesară pentru proiectarea și execuția lucrărilor de intervenție astfel încât riscul seismic să fie redus.

Mai precis, zece dintre cele 13 imobile au fost declarate eligibile pentru a face parte din acest program, finanțarea obținută fiind de pentru o finanțare de 246 de milioane de lei. Pentru celelalte trei clădiri, finanțarea urmează să fie asigurată de la bugetul local al Municipiului București.

CITEȘTE ȘI 3D | Harta dezastrului „iminent” din Capitală. Scenariul unui cutremur similar celui din 1977, reprodus cu AI. Ce s-ar întâmpla cu blocul tău

Peste 1.000 de clădiri din București, în pericol la un cutremur puternic

Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor (PAAR) al Municipiului București pentru anul 2026, ce a fost aprobat în cadrul ședinței CGMB din data de 30 septembrie, estimează un scenariu dezastruos pentru Capitală în eventualitatea unui cutremur similar celui din 1977.

Numărul mare de clădiri din București ce au fost afectate de cutremurele majore care au avut loc pe teritoriul țării, anume cel din 1940 și cel din 1977, fac ca seismul să reprezinte un risc major pentru oraș. La acest aspect se adaugă și faptul că, în prezent, nu se știe cum exactitate câte imobile au fost în realitate șubrezite în urma fenomenelor naturale.

Pe lângă asta, PAAR 2026 arată că riscul seismic al Capitalei a crescut în ultimii ani, pe fondul concentrării unei părți importante a populației, a activităților economice și a instituțiilor publice și private din România în București.

„Seismul reprezintă factorul de risc major pentru capitala țarii. Luând drept bază de comparație cutremurul din 1977, se poate constata că pierderile umane și cele materiale au reprezentat 90%, respectiv 70% din totalul acestora pe întreaga țară.

Ținând cont de faptul că în municipiu se concentrează circa 10% din populația țării, mai mult de 15% din producția industrială, o mare pondere a activităților prestatoare de servicii, precum și principalele componente ale structurilor de stat și private, se poate afirma că riscul seismic s-a mărit in ultimii ani”, menționează documentul.

O listă a clădirilor expertizate tehnic individual și încadrate în clase de risc seismic, arată că, la data de 17 aprilie 2026, în București există mai bine de 1.000 de imobile care sunt vulnerabile în cazul unui seism puternic. Cu toate astea, datele provin dintr-un eșantion incomplet. Conform acestuia, în Capitală există la acest moment:

  • 415 clădiri în clasa de risc seismic 1 (RS I);
  • 491 clădiri în clasa de risc seismic 2 (RS II);
  • 157 clădiri în clasa de risc seismic 3 (RS III);
  • 12 clădiri în clasa de risc seismic 4 (RS IV);
  • 116 cladiri consolidate;
  • 144 neîncadrate în categoria de urgențe sau clase de risc seismic corespunzatoare;
  • 1458 încadrate în categorie de urgență, neîncadrate în clase de risc seismic corespunzătoare.

CITEȘTE ȘI Bucureștiul expus: peste 1.000 de clădiri s-ar putea prăbuși la un cutremur ca cel din 1977. Alte 33.000 ar fi grav afectate | PAAR 2026.

Autor

  • Deniz Garguli

    Născută și crescută în Capitală, dorința de a fi la curent cu tot ce se întâmplă în București a împins-o către presă, mai cu seamă către cea locală. A lucrat vreme de patru ani la B365, unde s-a ocupat de știri despre oraș și oamenii care locuiesc în el. Din 2026 s-a alăturat echipei Buletin de București.

scris de

Deniz Garguli

Născută și crescută în Capitală, dorința de a fi la curent cu tot ce se întâmplă în București a împins-o către presă, mai cu seamă către cea locală. A lucrat vreme de patru ani la B365, unde s-a ocupat de știri despre oraș și oamenii care locuiesc în el. Din 2026 s-a alăturat echipei Buletin de București.