Pentru a combate pandemia de Covid-19, Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB) a plătit, din fonduri europene, 7.6 milioane de lei pe ventilatoare mecanice, sisteme Real Time PCR, viziere și alte echipamente de protecție. O parte dintre firmele care au ieșit în câștig sunt fie conectate politic, fie fără experiență sau angajați. Achizițiile nu sunt publice și au fost făcute în spatele ușilor închise. Anul trecut, pandemia COVID-19 a luat prin surprindere sistemul medical din România. Pentru a face față, mai multe spitale au cerut fonduri de milioane de lei de la Uniunea Europeană. Și le-au primit. Unde au ajuns, însă, acești bani și cum au fost ei folosiți? Noua noastră serie de investigații „Banii europeni în pandemie” răspunde exact la aceste întrebări.
Dacă îți place ce facem și vrei să ne susții,
te rugăm să contribui la campania noastră de crowdfunding
„STOP-COVID în cadrul Spitalelor ASSMB” este proiectul prin care Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB) a obținut o finanțare de 48 milioane de lei din fonduri europene. Informațiile obținute de Buletin de București, de la Ministerul Fondurilor Europene, arată că, până acum, ASSMB a cheltuit 7.6 milioane de lei, împărțiți în 15 contracte, multe de ordinul sutelor de mii de lei.
Pe lângă STOP-COVID, se implementează și STOP-TRANSPARENȚĂ: achizițiile nu apar pe platforma de achiziții publice sau pe site. Iar ASSMB ezită să ne explice de ce.
Prima întrebare pe care am pus-o Administrației Spitalelor a fost „De ce nu au fost făcute publice?”. „Până în prezent, în cadrul proiectului „STOP Covid în cadrul spitalelor ASSMB” nu a fost realizată nicio achiziție”, a răspuns ASSMB. În același timp, avem în față un tabel primit de la Ministerul Fondurilor Europene cu contracte de 7.6 milioane de lei achitate de ASSMB chiar din bani europeni. Cine are dreptate?
Ce s-a întâmplat, de fapt, a fost că ASSMB s-a folosit de modul în care am formulat noi întrebarea pentru a evita un răspuns. ASSMB nu a încheiat achizițiile prin acest proiect, ci ele au fost plătite din bugetul local și ulterior decontate. Prin urmare, dacă în cererea noastră ar fi scris „decontate” în loc de „încheiate”, ASSMB ne-ar fi spus de ce achizițiile nu sunt publice. În momentul de față așteptăm răspunsul la cea de-a doua solicitare trimisă pe mail.
Totodată, pentru nicio achiziție nu s-a organizat licitație, nici măcar pentru contractul de patru milioane de lei pentru ventilatoare mecanice. Ministerul Fondurilor Europene ne-a transmis că toate au fost atribuite direct pe SEAP, platforma de achiziții publice. Această platformă funcționează cam ca orice site de cumpărături: verifici ofertele, le pui în coș, le cumperi. În cazul nostru, site-ul se numește SEAP, iar reprezentantul ASSMB, adică cel care face cumpărăturile, ar trebui să se ghideze după cel mai mic preț, lucru care nu se întâmplă întotdeauna. Banii nu îi dă din buzunarul propriu, ci din cel al cetățenilor români.
În mod obișnuit, legea spune că orice achiziție mai mare de 30 de mii de euro trebuie să aibă loc prin licitație. Pandemia a schimbat regulile și, la două zile de la declararea stării de urgență, un decret prezidențial a dat undă verde la achiziții directe fără plafon. ASSMB a profitat din plin de el.
Best Achizitii de 1.9 milioane de lei
Best Achiziții este firma care anul trecut a fost prinsă la mijloc între declarațiile premierului Ludovic Orban și primarului Gabriela Firea, acuzată că blochează achiziții prin contestații și că este abonată ba la banii de Guvern, ba la cei veniți din Primăria Capitalei. Buletin de București a analizat atunci toate contractele încheiate de Best Achiziții și a aflat că peste jumătate din banii publici câștigați au venit de la Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB).
Acum am descoperit că rețeta de succes Assmb – Best Achiziții s-a bucurat și de fonduri europene. În total, firma a primit 1.9 milioane de lei de la ASSMB prin patru contracte, toate achiziții directe, toate de ordinul sutelor de mii. Conform informațiilor pe care le-am obținut de la Ministerul Fondurilor Europene, cel mai mare contract este de 1.1 milioane de lei, pentru combinezoane. Comparativ, cea mai mică achiziție din cele patru este de 140 de mii de lei.
Am încercat să aflăm de la reprezentantul Best Achiziții de ce aceste contracte foarte mari nu au fost publicate pe SEAP. Răspunsul pe care l-am primit a fost unul standard. Nu am primit niciun răspuns legat de cât costă un combinezon și cine este producătorul lor.
„Am colaborat cu ASSMB în cursul anului trecut, în cadrul derulării unor contracte de furnizare dispozitive medicale (măști, termometre, combinezoane, protecție încălțăminte), contracte de achiziție publică ce au fost atribuite prin proceduri de negociere fără publicarea prealabila a unui anunț de participare, în temeiul art. 104 și următoarele din Legea nr. 98/2016, cu mai mulți operatori economici cărora le-a fost transmisă Invitație de participare la procedura de achiziție, în care au fost declarate câștigătoare ofertele cu cel mai mic preț. De asemenea, societatea noastră a câștigat contracte cu ASSMB prin achiziții directe inițiate din catalogul electronic din SICAP (spre exemplu, este public și poate fi accesat Anunțul de atribuire în SICAP DA25556525/04.05.2020).”
Best Achiziții
În momentul de față, societatea este condusă în acte de Cristescu Alexandru Vlad Mihai, dar administrată de Neagu Mihaela. În 2010, ea a fost directoarea Clubului Sportiv Olimpia din București, unul dintre cele mai mari din România ca performanțe sportive la momentul respectiv, și, totodată secretar executiv al PDL Diaspora. Până să apară Best Achiziții, Mihaela Neagu deja era înconjurată de controverse cu privire la contracte și achiziții. A fost incriminată de un audit al Ministerului Tineretului și Sportului și cercetată de poliție în legătură cu un teren de 4.5 milioane de EURO.
De-a lungul timpului, în jurul Mihaelei Neagu s-au adunat mai multe personalități controversate precum Mihai Neicu, unul dintre oamenii fostului Ministru al Transportului PSD, Miron Mitrea, în timpul guvernării Năstase, Robert Constantinescu Ionescu, fost viceprimar al Bucureștiului, și Silimon Nicușor, candidat pentru un post de consilier local la sectorul 6 din partea PNL.
Casa Moretti – 26 mii de lei
Dintre toate firmele care au primit contracte de la ASSMB achitate din fonduri europene, Casa Moretti a câștigat cel mai puțin – 26 mii de lei. Lucrurile se schimbă, însă, dacă ne uităm la achizițiile făcute din bugetul local, adică din banii cetățenilor Capitalei. Peste 100 mii de lei s-au dus pe viziere la suprapreț. Nu am aflat dacă o parte din acestea au fost decontate cu fonduri europene sau nu.
În timp ce ASSMB plătea 15 lei pentru o singură vizieră, prețul pieței era între 6 și 10 lei.
„Referitor la vizierele achiziționate de la Casa Moretti, prețul acestora a fost estimat în funcție de prețurile din catalogul SEAP, de la acea dată, precum și de stocurile deținute de furnizori, având în vedere starea de urgență și criza de pe piața de profil.”
ASSMB
Înainte să se bucure de atenția ASSMB-ului, Casa Moretti a primit contracte doar de la primarul sectorului 3, Robert Negoiță, prin Algorithm Residential S3. Așa a ajuns, în 2019, să câștige de 5 ori mai mult decât cifra de afaceri din anul precedent – aproape un milion de lei. Printre cele vândute sunt scaune tapițate la 900 de lei bucata și placări decorative și candelabre care imit cristalul la 8.300 lei bucata.
Casa Moretti a apărut în 2015 și este condusă de Dan Valeriu Tecucianu Moretti, pe scurt Dan Moretti, în vârstă de 31 de ani. Numele tatălui lui, George Moretti, apare într-o carte de oaspeți dedicată masonilor: „Fraternal greetings and brotherly love, from Romania, Bro.George Moretti”(Salutări frățești și dragoste frățească, din România, fratele George Moretti), semna el pe 24 martie 2008. Firma tatălui, Moretti Design, are un singur contract public, iar acela a fost încheiat în 2018 chiar cu ASSMB.
Am arătat mai sus că această firmă a fost favorizată de o instituție subordonată Primăriei Sectorului 3. Cea mai apropiată legătură cu sectorul 3 e a tatălui Moretti, care a fost partener de afaceri cu Oana Maria Mehedințeanu, director executiv în cadrul Direcției Administrative a Primăriei Sectorului 3.
Geomatica – 145 mii de lei
De la Geomatica, ASSMB a cumpărat viziere, mănuși și dezinfectant pentru mâini. În total – 145 mii de lei. Bineînțeles, nici urmă de aceste contracte pe SEAP sau pe site-ul instituției.
Cu un an în urmă, în 2019, Spitalul Victor Gomoiu, din subordinea ASSMB, plătea acestei firme peste 650 mii de lei pentru servicii de organizare campanii, cursuri, simulări clinice și congrese. Cele patru contracte, două dintre care depășeau 50 de mii de EURO, adică plafonul legal pentru atribuire directă, au fost atribuite în aceeași zi, în 2 minute: 6 martie, 15:37 – 15:38.
Nu e prima data când Geomatica face o trecere bruscă în activitate, de la organizare la viziere. Tot în 2019, a vândut surse de alimentare, cablu silicon și ancoră metalică Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS). Un an în urmă, elabora studii de fezabilitate pentru iluminatul public din Buftea și se ocupa de monitorizarea unui software. Totul cu doar trei angajați.
Geomatica a fost apărut în Târgoviște în anul 2004 și a fost condusă pentru o perioadă de timp de fostul deputat PSD Ionuț Săvoiu și Viviana Alina Săvoiu, soția lui. De-a lungul timpului, presa românească a scris despre contracte publice de milioane de lei obținute de firme apropiate de familia Săvoiu, precum Ramboll South East ( locul de muncă al Vivianei Săvoiu, conform unei declarații de avere din 2017).
Actualul proprietar, Marian Scarlat, a intrat în firmă abia în 2012, atunci când Ionuț Săvoiu și-a început activitatea în Camera Deputaților. În următorii trei ani cifra de afaceri avea să crească de 22 de ori, de la 385 mii de lei la aproape 9 milioane de lei. La finalul legislaturii, în 2016, cifra de afaceri a scăzut din nou, la 410 mii de lei.
În 2012, Geomatica a finanțat Partidul Social Democrat cu bunuri în valoare de 10.150 RON.
Omnivet Impex – 343 mii de lei
La final de martie 2020, când statul român se confrunta cu lipsa capacității de testare Covid-19, ASSMB cumpăra din fonduri europene sisteme Real Time PCR. În total, 340 mii de lei dați direct firmei Omnivet Impex, fără licitație.
„Cu un portofoliu de peste 150 de clienti (spitale, laboratoare private, centre medicale, laboratoare sanitar-veterinare si institute de cercetare) Omnivet ofera solutii pentru a permite partenerilor nostri sa obtina rezultatele de care au nevoie in cel mai scurt timp posibil cu cele mai inovatoare tehnologii.”
scrie pe site-ul Omnivet Impex – omnigen.ro
Omnivet Impex a fost înființată în 2004, iar de atunci numele ei a apărut în mai multe scandaluri. Primul s-a derulat primii doi ani, atunci când firma a primit contractul de achiziție a substanțelor de depistare a gripei aviare de la Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA). Cine era director IDSA atunci? Ștefan Nicolae, tatăl patronului Omnivet Impex, Bogdan Ionuț Nicolae. Conform hotnews, ofițerii Direcției de Investigare a Fraudelor din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române au estimat că bugetul statului a fost prejudiciat cu suma de 2.4 miliarde de lei vechi deoarece prețul de cumpărare a fost mai mare decât cel al pieței. În alte cuvinte, fiul a vândut la suprapreț instituției condusă de tatăl lui.
Câțiva ani mai târziu, Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) a trecut din rolul de anchetator în cel de partener de afaceri. În total, peste 23 de milioane de lei au plecat de la IGPR în buzunarul Omnivet Impex.
Pe lângă toate astea, am descoperit că, în 2007, Omnivet Impex a donat Partidului Național Liberal 64 de mii de lei. La momentul respectiv, PNL era condus de Călin Popescu Tăriceanu.
Revenim în anul pandemiei și vedem că afacerile au mers din ce în ce mai bine pentru firma patronată de Ionuț Bogdan Nicolae. În 2020 a câștigat peste 13 milioane de lei de la statul român.
Total Euro Chems Solutions – 113 mii de lei
Total Europe Chems Solutions a primit, anul trecut, 113 mii de lei din fonduri europene pentru dezinfectant de la ASSMB. Ulterior a mai încheiat încă un contract pentru dezinfectant, de data asta achitat din bugetul propriu – în total, 1.6 milioane de lei.
Nimic ciudat, ținând cont că pandemia de coronavirus era în floare și spitalele din subordinea ASSMB aveau nevoie de tot mai multe materiale de protecție. Partea care ridică semne de întrebare este faptul că această firmă, care a reușit să furnizeze dezinfectant de milioane de lei în plină criză de dezinfectanți, nu a mai colaborat cu nicio altă instituție din România. Altfel spus, reprezentantul ASSMB care făcea cumpărăturile pe platforma SEAP a fost singurul din sute de alți „cumpărători” care a văzut această ofertă și care a decis că merită să cumpere de aici în valoare de peste 1.7 milioane de lei fără licitație.
Cine este Total Europe Chems Solutions și cum a ajuns să fie preferată de ASSMB? Firma a apărut în septembrie 2019 într-un apartament din Buzău. Conform Ministerului Finanțelor, a scos un profit de două mii de lei cu un singur angajat. Veniturile totale în 2019 au fost de aproape 10 mii de lei. Banii primiți de la ASSMB în prima parte a anului 2020 au fost de 170 de ori mai mulți.
Societatea este condusă de Justin Alexandru Mironescu. Conform paginii lui de Linkedin, de-a lungul timpului a lucrat ca agent de vânzări în mai multe companii. A făcut facultatea la Spiru Haret, specializarea marketing.
Medicare Technics – 4 milioane de lei
Mai mult de jumătate din toate fondurile europene absorbite până acum de ASSMB pentru gestionarea crizei Covid-19 au mers la o singură firmă. Medicare Technics a câștigat 4 milioane de lei, bani europeni, pentru ventilatoare mecanice fără să participe la vreo licitație. Din nou, informațiile primite de la Ministerul Fondurilor Europene și cele de la ASSMB se bat cap în cap. MFE susține că a fost achiziție directă, însă ASSMB ne-a comunicat că a fost prin procedură de negociere fără publicare prealabilă.
Am reușit să identificăm această achiziție pe SEAP. Acolo scrie că a fost achitată din fonduri bugetare, nu europene.
Cele 25 de ventilatoare mecanice sunt în acest moment utilizate în cadrul Spitalului Colentina și Spitalului Prof. Dr. Th. Burghele. Prețul unui ventilator cumpărat de ASSMB a fost de aproximativ 160 mii de lei. Primăria Alba Iulia și Spitalul Clinic de Urgență Oradea au plătit în jur de 90 de mii de lei pe bucată. Nu cunoaștem specificațiile ventilatoarelor, prin urmare nu putem face o comparație cu prețul pieței.
Medicare Tehnics este o societate pe acțiuni care a câștigat de-a lungul timpului sute de milioane de lei de la instituțiile publice din România. O parte din aceste contracte bănoase au atras atenția presei: „Generalii SRI și corupția”, „Rubedenii și apropiați ai șefilor din servicii căpușează bugetul public”, „Cercul vicios al AFACERILOR MEDICALE de siguranță națională”. Toate aceste articole susțin că unul dintre patronii Medicare Technics, George Tudor Coldea, ar fi vărul fostului prim-adjunct al SRI, generalul Florian Coldea, lucru susținut și de fostul parlamentar Valer Marian în interpelările sale din Senat.
Pe lângă asta, numele Medicare Technics a apărut și în scandaluri legate de corupție. În 2017, Alin Pătrașcu, administratorul societății, a fost trimis în judecată de Tribunalul Timiș pe motiv că ar fi dat șpagă pentru întocmirea unui caiet de sarcini cu dedicație pentru o licitație. Fostul președinte al Consiliului Județean Arad, Nicolae Ioțcu, a fost prins atunci în flagrant primind 10.000 EURO mită. Valoarea totala a șpăgii negociată cu Medicare Technics a fost de 40.000 de euro, pentru adjudecarea unui contract de aproape 1,5 milioane de EURO.
Pe parcursul anilor, în spatele Medicare Technics s-au învârtit mai multe personalități controversate sau offshore-uri. Unul dintre acestea este Mugurel Stancu, menționat ca martor în mai multe dosare de corupție. Unul este legat de o șpagă de 4 milioane de EURO dată de o firmă lui Serban Brădișteanu, fost senator PSD, la vremea respectivă director de spital, pentru trucarea unei achiziții de echipament medical.
În afară de proprietarii Best Achiziții, al căror punct de vedere l-am scris mai sus, niciunul dintre ceilalți patroni ai firmelor menționate în acest articol nu a acceptat să ne răspundă la întrebări. Deoarece ASSMB a răspuns parțial întrebărilor din solicitarea oficială pe care am trimis-o, în momentul de față așteptăm un nou răspuns, integral.
Grafică: Ion Mateș
The production of this investigation was supported by a grant from the Investigative Journalism for Europe (IJ4EU) fund.
Comments are closed.