Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului București (SIDU) pentru perioada 2021–2030 va fi supusă la vot în Consiliul General al Municipiului București (CGMB), în ședința din 28 august.
Documentul stabilește direcțiile de dezvoltare ale Capitalei pentru următorii ani și include o listă prioritară cu proiecte din mai multe domenii, precum termoficarea, transportul public, mobilitatea urbană, infrastructura verde și regenerarea urbană, printre altele.
Aprobarea strategiei este necesară inclusiv pentru creșterea capacității Bucureștiului de a atrage fonduri europene nerambursabile, după cum se menționează în raportul de specialitate.
SIDU este prezentată ca fiind „un instrument de orientare a investițiilor publice şi private de la nivelul întregului teritoriu metropolitan, în jurul unei viziuni și a unor ținte asumate pentru anul 2030 de către toţi actorii relevanți”.
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) 2021-2030 este un document pe care Primăria Capitalei trebuia să îl pună în aplicare încă din 2020 și a fost supus dezbaterii publice la începutul lunii iulie.
CGMB votează Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană
Inițial, documentul a fost elaborat cu sprijinul Băncii Mondiale, după care a fost revizuit și consolidat pentru a fi corelat cu noile cadre strategice, legislative și financiare europene și naționale. Procesul a inclus și actualizarea portofoliului de proiecte, în funcție de investițiile finalizate, abandonate sau în pregătire.
Printre principalele direcții pe care noua strategie le are în vedere se numără creșterea accesibilității rutiere, îmbunătățirea transportului public, promovarea mobilității urbane durabile, eficientizarea energetică a clădirilor și a sistemului de termoficare, dar și conservarea patrimoniului verde și dezvoltarea infrastructurii verzi.
SIDU include și obiective privind regenerarea urbană, incluziunea socială, accesul la servicii medicale și protejarea și valorificarea patrimoniului cultural.
În document sunt propuse și mai multe instrumente pentru regenerarea urbană, precum ghiduri și metodologii privind reconfigurarea piețelor publice, revitalizarea spațiilor degradate, infrastructura verde și patrimoniul cultural și istoric.
Strategia a fost elaborată și revizuită pe parcursul mai multor ani. Potrivit raportului de specialitate, forma sa finală a fost avizată de grupul de lucru în aprilie 2026. În luna mai a primit avizul condiționat al Agenției pentru Dezvoltare Regională București-Ilfov. Ulterior, în iunie 2026, Ministerul Mediului a confirmat menținerea condițiilor stabilite prin avizul de mediu emis în 2023.
Potrivit documentației proiectului, SIDU cuprinde șapte părți, după cum urmează:
De ce punerea în aplicare a SIDU a întârziat atât de mult
Anul trecut, în timpul campaniei electorale pentru funcția de primar general, Ciprian Ciucu a răspuns, la o întrebare pusă de Buletin de București, că trategia Integrată de Dezvoltare Urbană „este acel document esențial care ar fi trebuit să fi existe încă din 2020. Era făcut de Banca Mondială de mult și n-a fost pus pe ordinea de zi a Consiliului General nici până acum”.
Acesta a menționat că nu știa, la momentul respectiv, de ce punerea în aplicare a SIDU a întârziat atât de mult.
„Acest document era esențial. Nu știu de ce a întârziat atât de mult. Am fost inclusiv eu la Bruxelles și m-am întâlnit cu responsabilul pe România și pe Polonia, este unul singur pe ce înseamnă Programul Operațional Regional.
Și el se întreba de ce nu vrem banii europeni, de ce nu a fost votată strategia ca element care condiționează obținerea finanțărilor, pentru că precizează niște proiecte și niște politici”, spunea Ciprian Ciucu.
Proiectele propuse în SIDU sunt împărțite în mai multe categorii, printre care:
- Creșterea accesibilității rutiere;
- Îmbunătățirea transportului public;
- Promovarea mobilității urbane durabile;
- Îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor publice și private;
- Reabilitarea și creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare;
- Conservarea patrimoniului verde și dezvoltarea infrastructurii verzi;
- Promovarea incluziunii sociale a grupurilor defavorizate și a persoanelor expuse riscului de sărăcie;
- Îmbunătățirea accesului la infrastructura sanitară modernă și servicii medicale de calitate;
- Conservarea, protejarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural.
