Reprezentanții societății civile se opun schimbării numelui Parcului Izvor în Parcul „Nadia Comăneci”, propunere anunțată recent de primarul general Ciprian Ciucu, la solicitarea Comitetului Olimpic Român.
Solicitarea de redenumire a parcului a fost făcută în contextul împlinirii a 50 de ani de la performanța fostei sportive la Jocurile Olimpice de la Montreal, din 1976, atunci când a obținut primul 10 din istoria gimnasticii.
Redenumirea Parcului Izvor, propunere anunțată recent de primarul general
Ciprian Ciucu a prezentat propunerea în timpul ședinței ordinare a Consiliului General din 20 august. Edilul a propus dezbateri între liderii grupurilor politice, în legătură cu redenumirea Parcului Izvor.
„Stimați consilieri generali, vreau să vă informez că avem o cerere din partea Comitetului Olimpic Român de a denumi parcul cunoscut ca Parcul Izvor cu numerele de Nadia Comăneci în contextul a 50 de ani de la marea performanță pe care marea sportivă româncă a reușit-o la Montreal. (…)
Eu n-am putut să angajez votul din consiliu, tot ce am putut să fac când am participat la acele evenimente (n.r. evenimente organizate de Comitetul Olimpic Român dedicate Nadiei Comăneci) a fost să promit că voi aduce în atenția Consiliului General acest subiect.
Sunt oameni care își doresc acest lucru, sunt alți oameni care, poate, sunt mai conservatori nu își doresc, dar cu siguranță faptul că anul acesta Comitetul Olimpic Român a celebrat-o pe Nadia Comăneci, aşa cum a făcut-o, pentru mine a însemnat foarte mult și cred că și pentru București. (…)
Cred că ar fi bine să avem și niște dezbateri între grupurile politice sau liderii grupurilor politice să se pună de acord pe acest subiect, să vedeți cum se poziționează fiecare”, a spus primarul general săptămâna trecută.
Grupul de Inițiativă Civică Parcul Izvor: „Puținele toponime care au supraviețuit merită păstrate”
Grupul de Inițiativă Civică Parcul Izvor susține, într-o poziție transmisă Consiliului General al Municipiului București (CGMB), că numele „Izvor” este strâns legat de istoria zonei și a vechiului cartier Uranus-Izvor, demolat în perioada comunistă.
„Nadia Comăneci merită fără îndoială să fie celebrată în spațiul public al Bucureștiului. Considerăm însă că acest lucru poate fi făcut fără înlocuirea unei denumiri care păstrează o parte din memoria acestui loc.
„Izvor” nu este doar numele unui parc. Este o legătură cu fostul cartier Uranus-Izvor, cu strada Izvor și cu Biserica Izvorul Tămăduirii, într-o zonă a Bucureștiului în care o mare parte din vechiul țesut urban a fost demolată în perioada comunistă.
Tocmai de aceea credem că puținele toponime care au supraviețuit sunt valoroase istoric și social și merită păstrate.”, menționează reprezentanții Grupului de Inițiativă Civică Parcul Izvor.
De asemenea, grupul propune ca Nadia Comăneci să fie omagiată prin atribuirea numelui său unui nou spațiu sau a unui spațiu existent, însă care are o legătură directă cu sportul și cu cariera sa.
„Nadia Comăneci poate și trebuie să fie onorată printr-un gest pe măsura performanțelor sale — de exemplu prin atribuirea numelui său unui spațiu nou sau unuia cu o legătură relevantă cu sportul și cariera sa — fără ca pentru aceasta Bucureștiul să renunțe la o parte din propria memorie.
Putem celebra personalitățile extraordinare ale României fără să ștergem istoria locurilor care alcătuiesc orașul.”, se mai arată în postarea grupului.
Poziția a fost transmisă consilierilor generali. Inițiatorii îi îndeamnă și pe bucureștenii care folosesc Parcul Izvor să își exprime punctul de vedere în legătură cu schimbarea numelui acestuia.
O parte din cartierul istoric Uranus va fi reabilitată
Într-o postare de pe Facebook, arhitectul și managerul cultural Dorothee Hasnas, a amintit că consilierii generali au aprobat recent proiectul Parcului Uranus, construit tocmai în jurul memoriei cartierului dispărut.
Inițiativa presupune reabilitarea unei zone ample din centrul Capitalei, care se suprapune peste fosta amprentă a cartierului istoric Uranus, printr-un protocol de asociere între Municipiul București și mai multe instituții ale statului, respectiv Guvernul României, Camera Deputaților, Senatul României, Academia Română, Patriarhia Română și Metrorex.
„Izvor” nu este un nume întâmplător. Vine din istoria vechiului cartier, de la biserica Izvorul Tămăduirii (atestată 30.03.1785 de lemn /1794 de zid, demolată în 1984) și de la strada care a purtat acest nume înainte ca aproape întregul țesut urban din zona Antim-Uranus–Izvor să fie demolat în anii ’80.
Într-un loc în care case, străzi, biserici și comunități întregi au fost deja șterse, toponimele rămase sunt ele însele patrimoniu.
Cu atât mai mult cu cât Consiliul General a votat deja, în unanimitate, proiectul Parcului Uranus — un proiect poate foarte ambițios, dar construit tocmai în jurul memoriei cartierului dispărut. Ar fi greu de înțeles ca aceeași autoritate să invoce într-o hotărâre memoria Uranusului, iar în următoarea să elimine unul dintre puținele nume care o mai păstrează. Orașele își pot onora personalitățile fără să-și înlocuiască memoria.”, a transmis Dorothee Hasnas, curator al proiectului Uranus.
Proiectul pentru reabilitarea cartierului Uranus a fost votat la finalul lunii ianuarie 2026, iar scopul asocierii este pregătirea și realizarea, în parteneriat, a proiectului strategic intitulat „Regenerare Urbană Dealul Arsenalului – Uranus”, conform proiectului de hotărâre.
Zona vizată pentru reabilitare este delimitată de Academia Română, Catedrala Națională, Palatul Parlamentului, Piața Constituției și Parcul Izvor, o suprafață centrală a orașului, marcată puternic de intervențiile urbanistice din anii ’80, se arată în documentație. Zona include aproximativ 30 de hectare de teren fragmentat, cu spații publice slab utilizate, permeabilitate pietonală redusă și trafic auto intens.
Reabilitarea presupune, printre altele, crearea unor zone pietonale, de promenadă și agrement și valorificarea potențialului cultural și turistic al zonei Palatului Parlamentului.
