Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Saturday , 25 July 2026
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleMain

IICCMER cere retragerea monumentului dedicat lui Adrian Păunescu din Parcul Grădina Icoanei

3
Monumentul lui Adrian Păunescu IICCMER
IICCMER cere retragerea monumentului dedicat lui Adrian Păunescu din Parcul Grădina Icoanei. Foto: Libertatea

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) solicită autorităților competente retragerea din spațiul public a monumentului dedicat lui Adrian Păunescu, amplasat în Parcul Grădina Icoanei din Sectorul 2.

În comunicatul emis vineri, institutul a anunțat că reia, astfel, demersul inițiat în anul 2012, atunci când s-a opus inaugurării monumentului.

„La acel moment, IICCMER s-a pronunțat împotriva inaugurării monumentului, arătând că omagierea în spațiul public a unei persoane care a avut un rol important în promovarea propagandei regimului comunist și a cultului personalității lui Nicolae Ceaușescu este incompatibilă cu respectul datorat memoriei victimelor dictaturii comuniste.”, au transmis reprezentanții institutului.

IICCMER solicită retragerea monumentului dedicat lui Adrian Păunescu

În comunicat, IICCMER evidențiază faptul că demersul nu pune în discuție valoarea operei literare a lui Adrian Păunescu, ci „semnificația pe care menținerea unui monument o conferă unei personalități.”

„Un astfel de gest reprezintă o formă de recunoaștere oficială și trebuie analizat în raport cu întregul parcurs biografic și public al persoanei omagiate.”, mai precizează institutul.

IICCMER susține că Adrian Păunescu a avut un rol important în promovarea propagandei regimului comunist și a cultului personalității lui Nicolae Ceaușescu.

Instituția amintește că poetul a condus revista „Flacăra” și a fondat „Cenaclul Flacăra”, manifestare culturală desfășurată în cadrul instituțional al regimului comunist, despre care afirmă că a contribuit la promovarea ideologiei oficiale.

Reprezentanții institutului consideră că păstrarea acestui monument în spațiul public evidențiază dificultățile cu care societatea românească se confruntă încă din asumarea critică a regimului comunist și subliniază nevoia consolidării cunoașterii istoriei recente.

„În acest context, astfel de forme de omagiere pot contribui la perpetuarea unor percepții nostalgice asupra regimului comunist, prin estomparea rolului pe care anumite personalități l-au avut în mecanismele de propagandă ale dictaturii.”, se mai precizează în comunicat.

IICCMER amintește că a atras atenția în repetate rânduri în legătură cu fenomenul nostalgiei față de perioada comunismului. Institutul a invocat și concluziile Barometrului nostalgiei comuniste, care evidențiază importanța cunoașterii istoriei recente și a construirii unei memorii publice bazate pe cercetare istorică și pe respectul față de victimele regimului comunist.

Ce spuneau bucureștenii despre comunism, în urmă cu un an

Aproape jumătate dintre bucureșteni (44%) consideră că fostul dictator comunist Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP în iulie 2025. Locuitorii Capitalei s-au situat sub media pe țară cu privire la această percepție, care este de 66,2%, la nivelul întregii țări, după cum a scris Buletin de București AICI.

Cu toate acestea, 53% dintre bucureșteni au considerat comunismul ca fiind „mai degrabă un lucru rău pentru România (s-au întâmplat mai multe lucruri rele, decât lucruri bune)”, potrivit sondajului de anul trecut.

Deși aproape jumătate consideră că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun, doar 25% dintre locuitorii Bucureștiul cred că se trăia mai bine sub conducerea acestuia decât în prezent.

Sondajul „Percepția populației cu privire la regimul comunist. Reperele nostalgiei” a fost realizat în perioada 25 iunie -3 iulie 2025, la comanda Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

Au fost chestionate 1.505 de persoane, reprezentative pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste, potrivit INSCOP Research.

CITEȘTE ȘI Reacțiile din online în cazul Pașca și a caselor pentru bătrâni confirmă neîncrederea generalizată a românilor în stat | Analiză Funky Citizens

Autor

scris de

Redacția Buletin de București

Buletin de București există din vara anului 2019.