Centura Verde București-Ilfov a fost pentru prima dată introdusă în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului București 2021-2030, document ce se află în dezbatere publică. Acest amplu proiect prevede amenajarea a circa 250 de hectare de infrastructură verde nouă prin extinderea suprafețelor împădurite și realizarea unei rețele de trasee verzi unde cetățenii să poată merge pe jos sau cu bicicleta.
În cadrul strategiei a fost transmis și un calendar de implementare, planul fiind unul etapizat până în 2050.
Obiectivul general al proiectului este creșterea calității mediului în regiunea București-Ilfov. De asemenea, implementarea acestui proiect are și scopul de a crește capacitatea de adaptare la schimbările climatice și a rezilienței la fenomenele meteo extreme asociate acestor schimbări.
CITEȘTE ȘI Podurile pietonale peste Dâmbovița ar putea fi modernizate
Care sunt etapele de implementare pentru Centura Verde
Prima etapă presupune elaborarea Planului Operațional al Centurii Verzi București–Ilfov. Prin acest document se vor stabili atât delimitarea exactă, cât și prioritățile și investițiile ce trebuie să fie realizate pentru a aduce proiectul la viață. Acesta ar trebui realizat într-un termen de doi ani, de la începutul lui 2026 până la finalul lui 2027.
De asemenea, SIDU prevede și că, pentru realizarea acestui plan operațional, bugetul estimativ este de 500 de mii de euro.
Ulterior, faza a II-a, adică implementarea efectivă a proiectului, ar urma să se desfășoare în mai multe etape, între anii 2027 și 2050, după cum urmează:
- Între 2027 și 2030 – proiecte pilot, primele împăduriri și demararea eventualelor proceduri de expropriere pentru utilitate publică.
- Între 2030 și 2035 – Implementarea obiectivelor principale, anume: extinderea coridoarelor verzi și a infrastructurii de mobilitate alternativă (trasee drumeție, bicicletă), finalizarea procedurilor de expropriere, dacă va fi cazul, și achiziții de terenuri pentru a asigura suprafețele necesare (5.000–20.000 ha), dezvoltarea infrastructurii de vizitare și a primelor zone recreaționale.
- Între 2035 și 2050 – Conservarea și valorificarea durabilă în scop recreațional a patrimoniului natural, finalizarea rețelei extinse de coridoare verzi și a celor 600 km de infrastructură de mobilitate alternativă, restaurare ecologică a terenurilor degradate, protecția și extinderea zonelor forestiere, consolidarea infrastructurii recreaționale, dezvoltarea unui cadru de finanțare și implementare pe termen lung.
Dezvoltarea urbană nu permite realizarea unui coridor verde în jurul orașului
Tot în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului București 2021-2030 se explică și că, având în vedere modul în care zona urbană s-a dezvoltat, nu este posibilă realizarea unei centuri verzi continue. Din acest motiv, este nevoie ca aceasta să fie reinterpretată.
Astfel că, aceasta urmează să fie realizată din diferite suprafețe verzi.
„Deși dezvoltarea urbană împiedică crearea unei centuri verzi împădurite și compacte în jurul capitalei, aceasta trebuie reimaginată printr-o succesiune de suprafețe împădurite în zone neurbanizate din București și Ilfov, perdele forestiere, extinderea ariilor naturale protejate și a spațiilor verzi alături de conservarea și regenerarea spațiilor verzi deja existente (păduri, lacuri, parcuri, situri protejate)”, se arată în document.
De asemenea, între activitățile principale sunt menționate plantarea, realizarea de trasee pentru biciclete, zone de popas, centre de vizitare și observatoare ale naturii sau organizarea unor activități de agrement și sportive fără impact asupra mediului.
Pe lângă asta, proiectul prevede și protejarea/extinderea zonelor forestiere, restaurarea ecologică, dar și realizarea unei infrastructuri de monitorizare și management.
Care sunt beneficiile preconizate. Rețea de trasee verzi de circa 600 de kilometri
Prin realizarea Centurii Verzi București-Ilfov, municipalitatea preconizează o serie de efecte pozitive, inclusiv reducerea poluării și a temperaturii, prin creșterea suprafațelor verzi. Conform documentului consultat de reporterii Buletin de București, indicatorii de rezultat ai proiectului sunt:
- Creșterea suprafețelor verzi urbane/periurbane cu 5.000-20.000 de hectare,
- Crearea unor trasee verzi pentru mobilitate alternativă de circa 600 de kilometri,
- Reducerea estimată a temperaturii în zonele afectate de insula de căldură urbană 1-4 grade Celsius,
- Reducerea concentrațiilor de poluanți (PM10, PM2.5) în zonele protejate între 2% și 10% din valorile actuale,
- Îmbunătățirea colaborării între instituții și comunitate,
- Atragerea unui număr de 50.000 de vizitatori în cadrul centurii în fiecare an.
Cât ar urma să coste realizarea Centurii Verzi
Buget estimativ pentru implementarea proiectului se ridică la suma de 50 de milioane de euro. Cu toate astea, în SIDU se precizează că bugetul detaliat urmează să fie stabilit în cadrul procesului de elaborare al Planului Operațional, după ce va fi realizată inventarierea suprafețelor.
Posibilele surse de finanțare pentru Centura Verde București – Ilfov sunt următoarele: fonduri europene, inclusiv Programul Regional București–Ilfov, LIFE și Horizon Europe, bugetele locale, Administrația Fondului pentru Mediu, bugetul de stat sau granturi internaționale. De asemenea, în SIDU sunt incluse și parteneriate public-private ca posibile surse de finanțare.
Proiectul, adus în fața Parlamentului încă din 2023
Ideea pentru realizarea unui astfel de coridor verde care să înconjoare Capitala a apărut în anul 2017, aparținând „Fundației Centura Verde”. Mai apoi, în anul 2023, mai precis în data de 12 aprilie, proiectul a fost înaintat către Parlament.
Inițial acesta avut un parcurs pozitiv, fiind adoptat cu unanimitate de către Senat. Ulterior, acesta a ajuns în Camera Deputaților unde a primit avize favorabile de la aproape toate comisiile, mai puțin cea pentru agricultură. Din această cauză, proiectul a rămas blocat pentru aproape jumătate de an.
Pentru deblocarea situației, inițiatorii au decis să schimbe strategia, astfel că textul inițial al proiectului de lege a fost depus în forma unor amendamente la noul Cod Silvic.
„Blocajul de la ultima comisie, cea pentru “agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice”, blocaj ce însumează aproape jumătate din vârsta pe care o are demersul, a făcut ca inițiativa să fie ajunsă din urmă de noul cod silvic, a cărui adoptare, fiind jalon în PNRR, este estimată pentru actuala sesiune parlamentară”, se preciza într-un comunicat de presă transmis la acel moment de Platforma Civică „Împreună pentru Centura Verde”.
Adoptat în data de 17 decembrie, în Plenul Camerei Deputaților și a fost trimisă președintelui spre promulgare, noul Cod Silvic a intrat în vigoare la data de 11 ianuarie 2025. Acesta prevede, printre altele, și conservarea pădurilor ilfovene, prin reglementarea lucrărilor permise. Astfel, exploatarea cu scop strict comercial a fost interzisă, potrivit amendamentului depus de Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde.
De asemenea, inițiatorii proiectului Centura Verde București-Ilfov au reușit să obțină și reglementarea centurilor verzi la nivel național.
Astfel, noua lege prevede și obligația Ministerului Mediului de a emite metodologia pentru crearea centurilor verzi din jurul orașelor, în termen de doi ani de la data intrării în vigoare, după cum a scris Buletin de București aici.
