„În acest parc am crescut. Îmi amintesc locul de joacă din zona Potcoava, unde mă aducea mama, și platanii imenși care străjuiau aleea principală”, povestește unul dintre sutele de cetățeni care au trimis mărturii despre zona retrocedată din Parcul IOR.
Procesul pentru anularea retrocedării celor 12 hectare din Parcul IOR continuă marţi, 23 iunie, la Tribunalul Bucureşti.
„Capsula IOR”. Sute de amintiri cu cele 12 hectare de parc
Pentru a dovedi în instanță că zona retrocedată este spațiu verde, grupul civic „Aici a fost o pădure/ Aici ar putea fi o pădure” a strâns peste 1.000 de mărturii despre cum arătau cele 12 hectare din Parcul IOR înainte de retrocedare și implicit, înainte de distrugerea sistemică a vegetației.
Din cauza volumului mare, mărturiile și fotografiile colectate vor fi depuse ca probe în instanță la următorul termen de judecată, nu la ședința din 23 iunie, explică reprezentanții grupului civic.
Iată o parte din mărturiile trimise de cetățenii care au răspuns apelului civic:
„Acest parc a fost mereu parte din viața mea. În acest parc am crescut. Îmi amintesc locul de joacă din zona Potcoava, unde mă aducea mama, și platanii imenși care străjuiau aleea principală.
Parcul a fost mereu amenajat, cu alei, iluminat și salubritate.
Îmi doresc să îmi pot plimba copiii prin acest parc, să le povestesc din amintirile mele și să îi ajut să își facă propriile amintiri în Parcul IOR reîntregit.” – Costin, 36 de ani
„De copil m-am jucat în zona defrișată. În perioada 1994–2000, mi-am plimbat băiatul chiar în acea zonă, pentru că era foarte liniștită.
Copilul se juca împreună cu alți copii la locurile de joacă special amenajate. Beam împreună un suc sau mâncam o înghețată la terasa dinspre Potcoavă.” – Daniela, 62 de ani
„Am copilărit și am crescut în acest cartier. În toate amintirile mele, până în 2005, apare acest parc. Până când, abuziv, o bucată din acest „plămân” al cartierului a fost donată unei persoane private, cu altă destinație.
Parcul este ceva public, un loc al tuturor. Nu ne-a întrebat nimeni dacă vrem să renunțăm la el. Și nu, nu voiam! Iar acum cerem să ni se returneze ceea ce, de fapt, este al nostru!” – Locuitoare a zonei de lângă Parcul IOR
„Am locuit pe Strada Burdujeni (și încă locuiesc). Aici a fost parc dintotdeauna și toți cei care lucram la Întreprinderea IOR făceam muncă voluntară la plantat pomi. Erau alei, la început fără pavaj, după aceea au început să amenajeze parcul din ce în ce mai mult, dar tot prin muncă voluntară. Erau locuri de joacă, a fost un avion, se făcea plajă.” – Constanța, 68 de ani
„Locuim din anul 2000 în zona Titan și vizitam parcul încă din acel an. În 2005 s-a născut fetița noastră, Mara, iar în 2007, băiatul, Tudor. În copilăria lor mică, până în 2010, veneam aproape zilnic și se jucau la locurile de joacă rămase încă dinainte de 1989. Restul parcului nu prea era amenajat și, colțul acesta, paradoxal, arăta cel mai bine.” – Cristian, 49 de ani
„Era foarte frumos parcul: avea alei, culegeam corcodușe și dude, iar pe aleea principală mergeam la Titan. Culegeam măceșe și mușețel.
Erau leagăne, oamenii mergeau cu copiii și spre gura de metrou. Mergeam la Piața Miniș, doar printre copaci, și mă odihneam pe bancă. Era luminat noaptea.” – Viorica, 83 de ani
„Sunt născută în cartierul Balta Albă și, în copilărie, vizitam frecvent parcul IOR. Aici am învățat să înot și să merg pe bicicletă.
Înainte de Revoluție, nu era nicio diferență între zona retrocedată și restul parcului. Erau amenajatesimilar: alei, iluminat, bănci, arbori și plante.
Copiii din cartier sunt acum privați de o zonă verde atât de necesară.” – Daniela, 45 de ani
„Soțul meu a participat la plantarea copacilor din acest parc. Și aici ne-am plimbat copiii, când erau mici. La rândul lor, și ei își plimbă copiii în acest parc” – Stoiana, 68 de ani
„Am descoperit Parcul IOR la vârsta de 5 ani, când mă aducea bunicul la plimbarea de dimineață și stăteam pe păturică, sub copaci, jucând cărți sau „Fazan”.
Adolescentă fiind, am împărtășit primele declarații de dragoste sub copacii înfloriți. Am privit crescând cedrii de pe malul lacului.
Aici am învățat să merg pe role și pe bicicletă, iar în iernile geroase ale copilăriei patinam pe lacul înghețat.
Câțiva ani mai târziu, copiii mei făceau ture cu bicicletele lor pe sub bolta de corcoduși înfloriți. Acum, locul respectiv este otrăvit și ars.” – Roxana, 45 de ani
Procesul pentru anularea retrocedării intră în etapa cheie: se judecă fondul cauzei
La ultimul termen desfășurat la Tribunalul București, instanța a respins excepțiile invocate de avocații lui Petre Băjenaru, moștenitorul Mariei Cocoru, printre care se numără excepția netimbrării cererii, după cum a relatat Buletin de București aici.
Mai precis, apărătorii proprietarului terenului retrocedat au solicitat Grupului Civic IOR-Titan, care contestă legalitatea retrocedării, să plătească o taxă de timbru de aproximativ 900.000 de euro pentru a putea continua procesul. Totuși, instanța a respins cererea, a explicat Cristian Șoimaru, președintele Grupului Civic IOR-Titan.
„Dumnealor au solicitat ca noi să plătim o taxă de timbru de aproximativ 900.000 de euro. Vă dați seama, practic să nu mai putem continua dosarul. A explicat avocata angajată de comunitate, de grupul nostru, de ce există o excepție pe baza Legii 10/2001.”
Urmează judecarea fondului cauzei: dacă retrocedarea celor 12 hectare de spațiu verde a fost sau nu legală.
Totodată, apărarea lui Petre Băjenaru a solicitat și recuzarea judecătorului Constantin-Claudiu Ulariu, precum și strămutarea dosarului de la Tribunalul Bucureşti, însă ambele cereri au fost respinse de instanțe.
Cine este Petre Băjenaru, moștenitorul Mariei Cocoru
Înainte de a fi identificat oficial drept moștenitorul Mariei Cocoru, jurnaliștii Snoop.ro au dezvăluit că familia Băjenaru, cu puternice conexiuni politice, se află în spatele distrugerii din zona retrocedată a Parcului IOR.
Petre Băjenaru, nepotul Mariei Cocoru, este implicat în mai multe afaceri imobiliare, fiind acționar în BASP Property SRL și BASP Ideal SRL, precum și asociat în firme deținute de rudele sale – Vasile, Constantin Daniel și Lucian-Ionuț Băjenaru – cum ar fi Grueff Management SRL (numele moșierului care a deținut inițial parcela retrocedată), BASP Management SRL, BASP Comercial Palace SRL și BASP Invest Team SRL, au dezvăluit jurnaliștii Snoop în investigația „Cimitirul IOR”.
CITEȘTE ȘI: Ciprian Ciucu, despre exproprierea zonei retrocedate din Parcul IOR: „De unde bani? Poate reușim pe parcele”
