Noua conducere a României de după căderea dictatorului Nicolae Ceaușescu a încercat, în 1990 și 1991, să păstreze relații bune cu Uniunea Sovietică (URSS), chiar dacă colosul de la răsărit începuse deja să se prăbușească, arată telegramele secrete ale MAE, declasificate săptămâna trecută.
De altfel, țara noastră a fost singura din fostul bloc comunist care a mai dorit să încheie un tratat cu Moscova. Semnarea acestuia de către Ion Iliescu, ca președinte al României, și Mihail Gorbaciov, președintele URSS, a avut loc pe 5 aprilie 1991.
Cea mai gravă dintre prevederile documentului era cea prin care României i se interzicea să adere la NATO sau la alte structuri occidentale. Din fericire, la finalul aceluiași an, Uniunea Sovietică s-a prăbușit, astfel că tratatul și-a pierdut valabilitatea.
Ion Iliescu: „Partea română dă o înaltă apreciere raporturilor cu URSS ca țară vecină, prietenă, (…) principalul său partener economic și principalul aliat”
O telegramă secretă aflată în arhiva Ministerului Afacerilor Externe (MAE) de la București, expusă sâmbătă, 23 mai, pentru doar câteva ore, în expoziția „Democrația Românească – Începuturi”, organizată de către Ministerul Afacerilor Externe în cadrul manifestării „Noaptea muzeelor”, arată că în iulie 1990 autoritățile de la București erau preocupate să se dea bine cu Moscova sovietică.
„Domnule ambasador,
În cadrul convorbirii prilejuite de primirea protocolară de către domnul ministru Sergiu Celac, ambasadorul URSS a apreciat că în situația intervenită în relațiile româno-sovietice, faptul că au fost înlăturate unele momente negative, oferă posibilitatea de a face pași înainte. Sunt necesare eforturi comune, fără a se renunța la ceea ce a fost pozitiv.
Recenta întâlnire a președinților celor două țări, deși scurtă, a fost de conținut. Important este că s-a realizat un prim contact personal al celor doi conducători și în urma acestuia există satisfacție de ambele părți.
Vizita pe care președintele României urmează să o facă în URSS trebuie să fie o acțiune plină de conținut și pentru aceasta este necesar să gândim împreună. Pot fi create grupe de lucru și după o pregătire corespunzătoare să se stabilească data.
F. Bogdanov a menționat că MAE sovietic apreciază că consultările pe linia ministerelor de externe sunt deosebit de folositoare și că E. Șevardnadze a indicat că orice solicitare a părții române, în acest sens, să fie satisfăcută.
Domnul ministru Sergiu Celac a relevat că partea română dă o înaltă apreciere raporturilor cu URSS ca țară vecină, prietenă, cu care România are cea mai lungă frontieră și care este principalul său partener economic și principalul aliat.
Relațiile cu Uniunea Sovietică reprezintă pentru România nu o problemă de tactică, ci de strategie. Conducerea țării noastre dă o înaltă apreciere înțelegerii manifestate de conducerea sovietică încă din primele zile ale revoluției. Suntem, de asemenea, recunoscători pentru sprijinul (…)”, se arată în telegrama din 21 iulie 1990.
Telegramele secrete ale MAE: cum s-au chinuit noile autorități din România post-comunistă să împiedice o vizită a Regelui Mihai I la București
Telegrame secrete ale Ministerului Afacerilor Externe (MAE) din anii 1990-1992, declasificate oficial săptămâna trecută, arată disperarea noilor autorități de la București și mijloacele folosite pentru a bloca revenirea în România a Regelui Mihai I.
Documentele prezentate în acest articol au fost expuse sâmbătă, 23 mai, pentru doar câteva ore, în expoziția „Democrația Românească – Începuturi”, organizată de către Ministerul Afacerilor Externe în cadrul manifestării „Noaptea muzeelor”. Acolo le-a fotografiat reporterul Buletin de București.
Actele fac parte dintr-un lot de 5.376 de acte secrete din perioada 1 ianuarie 1990 – 31 decembrie 1992, aflate în arhiva MAE și desecretizate prin decizia ministrului Oana Țoiu.
Unul dintre documentele aflat în arhiva Ministerului de Externe, desecretizat acum, reprezintă o telegramă trimisă de la Berna, pe 9 aprilie 1990, către ministrul de la acea vreme, Sergiu Celac, care apoi a trimis-o mai departe către Ion Iliescu, președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN), șeful statului provizoriu, Petre Roman, prim-ministru al guvernului provizoriu, Virgul Măgureanu, directorul noului Serviciu Român de Informații (continuatorul Securității comuniste), și lui Mihai Neagu, devenit ulterior senator FSN.
Din act reies încercările reprezentanților români trimiși la Berna de a-l convinge pe Regele Mihai să nu vină în țară în aprilie 1990, așa cum își dorea Majestatea sa.
Autori: Răzvan Chiruță, Livia Andronache
Editor: Cătălin Doscaș
