Intenția Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București – Ilfov (TPBI) de a schimba numele stației „Popa Tatu” în stația „Mircea Vulcănescu” a stârnit controverse. Dragoș Radu, consilier general din partea USR, solicită retragerea deciziei.
Într-un comunicat recent, TPBI a anunțat că 24 de stații STB vor fi redenumite începând din 9 februarie până cel târziu 1 martie. Printre stațiile vizate se numără și „Popa Tatu”, unde circulă linia 205, către str. Buzești.
Aceasta ar urma să primească numele stația „Mircea Vulcănescu”, după controversatul intelectual și politician din perioada interbelică, care a făcut parte din guvernul Ion Antonescu, ca subsecretar de stat în Ministerul de Finanțe.
Consilierul general Dragoș Radu a numit decizia „inacceptabilă” și contrată legislației în vigoare.
CITEȘTE ȘI TPBI | 24 de stații STB își schimbă denumirea în perioada 9 februarie – 1 martie 2026
De ce este contestată denumirea stația „Mircea Vulcănescu”
Consilierul general a explicat de ce legea interzice „explicit” redenumirea stației menționate cu numele unor personalități care au susținut sau au fost implicate în politici antisemite și crime de război.
„Conform OUG nr. 31/2002, modificată și completată ulterior, este interzisă atribuirea sau menținerea în spațiul public a numelui persoanelor vinovate de crime de război, precum și a celor care au făcut parte din conducerea unor regimuri sau organizații fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. Această interdicție se aplică și în cazul stațiilor de transport public.
Pentru că Mircea Vulcănescu a deținut funcții guvernamentale în cadrul regimului Antonescu (1941–1944), participând la procesul decizional al unui regim responsabil de politici antisemite și crime de război.”, a explicat Dragoș Radu pe pagina de Facebook.
De asemenea, acesta a menționat că numele „Popa Tatu”, care este denumirea actuală a stației vizate, provine de la un preot pe nume Tatu, cunoscut pentru acțiunile sale de binefacere, la începutul secolului al XIX-lea.
„Avea grijă de sărmanii din ulițele din preajma Cişmigiului, a ridicat un azil pentru găzduirea și hrănirea lor și a construit o baie comunală destinată celor fără posibilități.”, a mai menționat consilierul local în postare.
„A schimba numele unui om care și-a dedicat viața ajutorării celor vulnerabili cu numele unui criminal de război nu este doar ilegal, ci profund nedrept și ofensator pentru memoria acestui oraș.
Spațiul public nu este loc pentru reabilitări ideologice mascate și nici pentru ignorarea legii. Solicit TPBI fie să păstreze denumirea „Popa Tatu”, fie să aleagă o alternativă care respectă legea.”, a mai adăugat Dragoș Radu.
Ce spune legea
Ulterior, consilierul local a menționat și textul de lege aplicabil în această situație.
„Articolul 13
(1) Se interzice acordarea sau menținerea numelor persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de crime de război, precum și ale persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, unor străzi, bulevarde, scuaruri, piețe, parcuri sau altor locuri publice.
(2) Se interzice, de asemenea, acordarea sau menținerea numelor persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, precum și ale persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, unor organizații, cu sau fără personalitate juridică.”
CITEȘTE ȘI Bucureștenii sună responsabil la 112. Cele mai puține apeluri nejustificate, în 2025
De ce este controversat Mircea Vulcănescu
Controversele din jurul lui Mircea Vulcănescu (1904–1952) sunt legate în principal de activitatea sa politică și administrativă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, mai exact de participarea sa în guvernul condus de Ion Antonescu.
Mircea Vulcănescu a deținut funcția de subsecretar de stat la Ministerul Finanțelor (1941-1944) în timpul regimului Ion Antonescu. Deși a fost un tehnocrat, activitatea sa în cadrul unui guvern dictatorial și aliat cu puterile Axei a atras critici, fiind considerat complice la politicile acelui regim.
A fost, de asemenea, implicat în administrarea și gestionarea bunurilor confiscate de la populația evreiască, în calitatea sa de la Finanțe. Deși nu a fost considerat un ideolog antisemit fanatic, a semnat documente oficiale care au permis punerea în aplicare a legilor rasiale
După război, în 1946, a fost condamnat de Tribunalul Poporului pentru „crimă de război”.
În ultimii ani, au existat inițiative de reabilitare a lui Mircea Vulcănescu (anularea condamnării din 1946), susținute de cei care îl consideră un martir al temnițelor comuniste (a murit în închisoarea Aiud) și un intelectual de elită.
Totuși, aceste încercări au fost puternic contestate de instituții precum Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, care argumentează că rolul său în guvernul Antonescu a fost direct legat de măsurile antisemite.
Controversele apar periodic când se propune ridicarea unor busturi sau numirea unor străzi/instituții în onoarea sa, existând un conflict între memoria sa ca intelectual creștin/martir și cea de funcționar al unui regim fascist.
CITEȘTE ȘI: Ce facem în vacanța de schi? Recomandări pentru perioada 16-22 februarie: București-Brașov cu doar 25 de lei
