Situația Teatrului Excelsior, unde primarul general interimar Stelian Bujduveanu a decis, fără vreo explicație, să nu mai prelungească mandatul de director interimar al regizorului Vlad Cristache, readuce sub lumina reflectoarelor un alt scandal, desfășurat recent, pe scena culturală a Capitalei: reinstalarea actorului George Ivașcu la conducerea Teatrului Metropolis. Buletin de București a descoperit că numirea, „facută din pix”, a avut loc în ciuda unui raport al corpului de control al primarului general, ținut la sertar. Documentul semnalează nereguli financiare grave și contracte discutabile derulate sub mandatul anterior al lui Ivașcu.
După scandalul de la Teatrul Excelsior, la finalul lunii septembrie, Stelian Bujduveanu a procedat similar și în cazul Teatrului Excelsior. L-a înlăturat pe regizorul Radu Nica, directorul interimar de la acea vreme, și l-a repus în funcție pe George Ivașcu, fondatorul teatrului Metropolis și fost ministru al Culturii în guvernul Dăncilă.
De altfel, Ivașcu a fost un promotor al Gabrielei Firea în campania din 2020 și și-a dat demisia în 2022 acuzând „subfinanțarea cronică”, după cum Buletin de București a arătat aici.
Depunerea mandatului a coincis cu finalizarea unui control al corpului de control al primarului general de atunci, Nicușor Dan.
Explicațiile primarului general interimar Stelian Bujduveanu, privind numirea recentă a lui George Ivașcu, au lipsit cu desăvârșire. Acesta a revenit la conducerea teatrului, tot pe baza unui interimat, în ciuda celor constatate de auditorii primariei. Adică prin dispoziție de primar, fără organizarea unui concurs pentru ocuparea postului.
De altfel, Primăria Capitalei nu a organizat niciun concurs pentru postul de manager al vreunui teatru din subordinea sa, în ultimii cinci ani, după cum a semnalat publicația Cultura la dubă.
Lipsa de concursuri pentru managementul teatrelor din Capitală este o consecință directă a politizării culturii, fenomen ce afectează atât artiștii, cât și publicul bucureștean.
Inclusiv în această campanie electorală, doi candidați la Primăria Generală au încercat să obțină capital politic de pe urma situației Teatrului Excelsior, lăsat fără conducere de Stelian Bujduveanu.
Contracte „cu cântec” la Teatrul Metropolis
Actorul George Ivașcu a fost repus la conducerea Teatrului Metropolis „din pix”, adică prin dispoziția lui Stelian Bujduveanu, în ciuda unei serii de nereguli din perioada 2017-2022, descoperite de corpul de control al primarului general.
Printre abaterile constatate se numără și suspiciunea acordării de contracte preferențial.
Buletin de București a ales să publice constatările corpului de control în ultima zi de campanie electorală, tocmai pentru a ilustra o mică parte din consecințele dezastruoase ale transformării culturii într-o armă politică.
Conform documentului obținut de reporterii BdB, corpul de control a depistat mai multe contracte obținute, într-un timp foarte scurt, de firme în care erau implicați chiar regizorii sau scenografii pieselor de teatru.
Achizițiile din mandatul anterior a lui Ivașcu au vizat furnizarea costumelor, a decorului sau a recuzitei.
Spre exemplu, recuzita pentru premiera „Titanic Vals” a fost asigurată și de VIF Regie Teatru SRL, firma al cărui unic acționar era regizorul piesei, Victor Ioan Frunză, se arată în documentele consultate de BdB.
În același timp, o parte din costume au fost cumpărate de la Grand Adriana PFA, firma deținută de soția regizorului, cu care Teatrul Metropolis încheiase deja un contract de scenografie.
Corpul de control mai arată că valoarea celor două contracte, încheiate în 2017, se ridică la aproximativ 10.000 euro.
Cheltuielile totale de producţie se ridică la aproximativ 137.000 euro, în timp ce încasările din vânzarea biletelor, în perioada 2017-2022, au ajuns la circa 25.000 euro.
Situația s-a repetat și în 2018, în cazul achizițiilor pentru alte două spectacole din regia lui Victor Ioan Frunză, și anume: „Colivia cu Nebune”, respectiv „Livada de vișini”, se arată în raportul întocmit de corpul de control al primarului general.
Costul total al premierei „Colivia cu nebune” a depășit un milion de lei, deci aproximativ 200.000 de euro, dintre care circa 35.000 euro au fost încasați de două SRL-uri: VIF Regie Teatru, deţinut de Victor Ioan Frunză, şi GAD Scenografie, deţinut de Adriana Grand, soţia regizorului.
Achizițiile au fost realizate prin intermediul a trei contracte, încheiate în aceeași zi, înainte de emiterea propunerii de angajare a cheltuielilor.
În ceea ce privește încasările piesei de teatru, „Colivia cu nebune” a avut 58 de reprezentații în perioada 2018-2022, în urma cărora Teatrul Metropolis a obținut puțin peste 27.000 euro.
În cazul premierei „Livada de vișini”, firmei regizorului Victor Ioan Frunză i s-au încredințat două contracte: unul de 8.000 euro pentru recuzită și altul de 5.000 euro pentru costume.
Costurile totale pentru punerea în scenă a piesei au fost de peste un milion lei, însă instituția a putut prezenta documente justificative pentru doar 925.000 lei, „ceea ce indică suspiciunea neprezentării tuturor documentelor care au stat la baza achizițiilor efectuate pentru realizarea premierei”, se mai precizează în raportul consultat de Buletin de București.
Referitor la vânzarea biletelor, „Livada de vișini” a avut 16 reprezentații în perioada 2018-2022, în urma cărora s-au încasat circa 11.000 euro.
Și piesa de teatru „O casă de păpuși – partea a doua”, cu premiera în 2021, a stârnit suspiciuni de contracte acordate preferențial, după ce unicul furnizor de costume și elemente de recuzită a fost SC Prospero Production SRL, firma al cărei asociat era scenografa Maria Miu.
Prin intermediul unei comenzi și a trei contracte, SRL-ul a încasat aproximativ 17.000 euro.
Drept răspuns, directorul George Ivașcu a transmis, în 2022, că „contractele pentru atribuirea elementelor constând în decor și recuzită s-au realizat prin inițierea achiziției în cadrul catalogului electronic de produse, servicii și lucrări SICAP”.
Costurile totale ale piesei de teatru au fost estimate la 50.000 euro, însă conform documentelor puse la dispoziție corpului de control, cheltuielile au putut fi justificate pentru doar 40.000 euro.
În cazul tuturor celor patru premiere, corpul de control a constatat o durată de timp redusă de la momentul publicării anunțului de achiziție publică și cel al acceptării ofertei, astfel limitând accesul la vizualizarea anunțului de către mai mulți furnizori.
Mai mult, facturilor emise de furnizori le lipsea viza privind certificarea realității, legalității și regularității, se adaugă în raportul consultat de reporterii BdB.
Având în vedere recurența contractelor cu firme în care erau implicați regizori și scenografi cu care Teatrul Metropolis încheiase deja contracte de creație artistică/ prestație artistică/ cesiune a drepturilor de autor, printre recomandările corpului de control se numără sesizarea Curții de Conturi cu privire la criteriile de selecție a comercianților, în cazul a zece contracte cu o valoare totală de aproximativ 60.000 de euro.
George Ivașcu, directorul fondator al Teatrului Metropolis: „Nu ne-au fost semnalate măsuri de remediere”
Reporterii Buletin de București s-au adresat atât primarului interimar Stelian Bujduveanu, cât și directorului fondator, actual interimar, al Teatrului Metropolis, pentru un punct de vedere cu privire la neregulile constatate de corpului de control al primarului general în perioada 2017-2022.
Actorul și regizorul George Ivașcu, repus recent la conducerea Teatrului Metropolis, ne-a transmis că „toate aspectele au fost clarificate pe durata controlului și că municipalitatea nu a comunicat măsuri de remediere”.
Declarațiile directorului Ivașcu se contrazic cu raportul întocmit de corpul de control în anul 2022 și consultat de Buletin de București.
Întrebat despre suspiciunile privind încredințarea preferențială a contractelor sau dacă au mai existat verificări ulterioare pe tema achizițiilor publice ale Teatrului Metropolis, George Ivașcu nu a mai răspuns întrebărilor jurnaliștilor BdB.
Revenim cu update în cazul în care vom primi un răspuns după publicarea articolului.
Tăcerea interimarului. PMB „se ascunde” în spatele legii
Reporterii BdB l-au contactat și pe primarul general interimar Stelian Bujduveanu, pentru un punct de vedere privind lipsa organizării concursurilor de management al teatrelor bucureștene, considerentele care au dus la decizia de a nu mai prelungi mandatele foștilor interimari Radu Nica și Vlad Cristache, precum și abaterile constatate de corpul de control al primarului general, în perioada 2017-2022.
Deși l-am contactat atât pe numărul de telefon personal, cât și prin intermediul departamentului de presă al Primăriei Generale, nu am primit un răspuns până la data publicării materialului.
În schimb, un răspuns oficial al Primăriei Generale, publicat pe rețelele de socializare, arată că instituția nu a putut indica criterii concrete care au dus la decizia de înlocuire a regizorului Radu Nica cu actorul George Ivașcu.
Mai precis, municipalitatea s-a mulțumit cu un răspuns vag, făcând trimitere la un articol din Codul Administrativ, potrivit căruia „primarul numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum şi pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes local”.
În ceea ce privește organizarea concursurilor de management, PMB a transmis că Ministerul Culturii a derulat, în 2025, o consultare publică pe această temă, și că procedura ar urma să fie „corelată cu eventualele modificări legislative adoptate”, se arată în răspunsul publicat de Tatiana Manolache-Onofrei, pe Facebook.
Acuzații de abuz la adresa actriței Mariana Dănescu
Deși primarul Bujduveanu nu a făcut publice motivele care au dus la înlocuirea lui Radu Nica, decizia sa a venit la scurt timp după acuzațiile de abuz la adresa actriței Mariana Dănescu.
Acestea au fost prezentate în spațiul public de regizoarea Lia Bugnar, o cunoscută susținătoare a lui George Ivașcu, după cum a relatat Cultura la Dubă aici.
În urma publicării articolului, Primăria Capitalei a reacționat cu privire la situația conducerii Teatrului Metropolis, transmițând că George Ivașcu va conduce Teatrul Metropolis pentru cel mult un an.
„“Domnul Radu Nica a fost detașat la Teatrul Metropolis de la o altă instituție, iar perioada detașării a expirat.
Domnul George Ivașcu a fost numit temporar, pentru o perioadă de cel mult un an, prin detașare de la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” (UNATC), pentru a asigura, începând cu data de 24 septembrie, conducerea Teatrului Metropolis și continuitatea activității artistice, până la organizarea concursului de management.”, a transmis munipalitatea pentru Cultura la Dubă.
Candidații la Primăria Generală, „salvatorii” culturii bucureștene
În urma criticilor din spațiul public cu privire la situația Teatrului Excelsior, au reacționat doi dintre candidații înscriși în cursa electorală pentru scaunul de primar general: Ciprian Ciucu (PNL) și Cătălin Drulă (USR).
Ambii candidaţi au promis că interimatele, în baza cărora teatrele bucureştene funcţionează de ani de zile, vor lua sfârşit, fiind înlocuite de concursuri de management.
Candidatul liberalilor a transmis, printr-o postare de Facebook, că l-a sunat pe colegul său de partid Stelian Bujduveanu, pentru a găsi o soluție ca regizorul Vlad Cristache să își poată continua activitatea la Teatrul Excelsior.
După spusele lui Ciprian Ciucu, primarul interimar a fost de acord, uitând parcă de motivele, neexpuse încă public, ce îl determinaseră să nu-i mai prelungească regizorului Vlad Cristache mandatul.
Gestul lui Ciprian Ciucu a venit ca o nouă confirmare a faptului că managementul instituțiilor de cultură din Capitală este o alegere politică, și nu una bazată pe indicatori de performanță.
În același timp, Cătălin Drulă i-a criticat pe cei doi liberali, profitând de context pentru a-și prezenta „viziunea politică culturală” pentru București, pe Facebook.
Printre sugestiile candidatului USR la Primăria Capitalei se numără sprijinirea teatrelor independente, precum Centrul de Teatru Educațional Replika.
În același timp, politicianul a omis să menționeze și controversele din jurul unui proiect pe care l-a susținut, la finalul lunii august, privind construirea unui bazin de înot pe Strada Lânăriei, în locul complexului în care Replika își desfășoară activitatea, de mai bine de zece ani.
Amintim, echipa teatrului independent a aflat de existența proiectului de la reporterii BdB și nu de la inițiatorii proiectului ori de la deputatul USR, cu toate că cei trei s-au filmat chiar în fața sediului Replika. Mai mult, prezența instituției culturale nici măcar nu a fost adusă în discuție, înainte ca situația să fie semnalată de Buletin de București.
Editor: Cătălin Doscaș
