Guvernul a cerut Autorității Electorale Permanente (AEP) să-l ajute să stabilească data alegerilor pentru Primăria București. AEP a răspuns că nu este treaba sa, ci a Guvernului.
UPDATE: „Referitor la solicitarea dumneavoastră privind organizarea scrutinului pentru alegerea primarului general al Municipiului București, vă informăm că această decizie urmează să fie luată în cadrul primei ședințe a coaliţiei de guvernare”, a transmis Guvernul României, ca răspuns la o cerere a Buletin de București.
Alegerile parțiale ar fi trebuit să aibă loc în septembrie
Codul Administrativ prevede că alegerile parțiale trebuie organizate în 90 de zile calendaristice de la momentul în care ordinul prefectului prin care se ia act de vacantarea postului de primar devine valid.
Buletin de București a scris că alegerile pentru Primăria Capitalei ar fi trebuit să fie organizate, pornind de la prevederile Codului Administrativ, la începutul lunii septembrie.
Nicușor Dan și-a anunţat demisia de la Primăria Capitalei în ședința de Consiliu General din 23 mai, cu efect din 26 mai. Tot în ziua de 26 mai, a fost emis şi ordinul prefectului prin care se ia act de vacantarea postului.
Conform Codului administrativ, luând în calcul cele 100 de zile, alegerile de la Bucureşti ar fi trebuit să fie organizate până pe 3 septembrie, cel târziu.
Dar prefectul Capitalei, Mugur Mihai Toader, a explicat pentru Buletin de București că ultimul cuvânt îl are Guvernul României, care trebuie să adopte o hotărâre de guven prin care stabilește data alegerilor pentru funcția de primar al Capitalei.
Guvernul a pasat data alegerilor pentru Primăria București la Autoritatea Electorală
În aceste condiții, Buletin de București a întrebat Guvernul României când vor fi organizate, totuși, alegerile pentru pentru funcția de primar al Capitalei.
Un răspuns venit de la Ministerul de Interne susține că, de fapt, în situația de la Primăria Capitalei, legea nu prevede un termen limită pentru organizarea alegerilor parțiale.
„Întrucât legislația în materie electorală nu stabilește un termen limită privind organizarea alegerilor parțiale în cazul încetării mandatelor de primar, rezultă că stabilirea datei acestora reprezintă o chestiune de oportunitate, a cărei apreciere este de resortul Autorității Electorale Permanente și al Ministerului Afacerilor Interne.
Competența generală în materie electorală și referendară aparține Autorității Electorale Permanente (AEP), reglementată și realizată prin atribuțiile prevăzute de art. 100 și art. 103 alin. (1) din Legea nr. 208/2015[2], cu modificările și completările ulterioare.
(…) Prin urmare, prin raportare la limitele de competență prevăzute de lege, Ministerul Afacerilor Interne (MAI), pe baza comunicărilor primite de la prefecţi, sprijină Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) – instituția care are misiunea de a asigura organizarea și desfășurarea alegerilor și a referendumurilor, în vederea centralizării și stabilirii unităților administrativ-teritoriale care îndeplinesc condițiile pentru organizarea alegerilor locale parțiale pentru funcția de primar/președinte al consiliului județean, precum și în vederea elaborării/avizării proiectului de hotărâre a Guvernului privind stabilirea datei alegerilor parțiale în unele circumscripții electorale”, se mai arată în răspunsul primit de Buletin de București.
AEP a trimis mingea înapoi la Guvern
În aceste condiții, Buletin de București a întrebat și Autoritatea Electorală Permanentă când va fi stabilită data alegerilor pentru Primăria București, în condițiile în care termenul este deja depășit.
AEP a comunicat că aceasta este, potrivit legii, mai degrabă treaba Guvernului.
„Legiuitorul a acordat Autorităţii Electorale Permanente şi altor autorități publice o competență limitată la formularea, la solicitarea entităţilor publice interesate, de propuneri referitoare la data alegerilor locale parţiale sau la alte aspecte tehnico-organizatorice specifice organizării unui asemenea scrutin, fără a aduce atingere competenţei exclusive a Guvernului de a stabili data alegerilor şi fără a face distincţie privind natura actelor administrative prin care se formulează respectivele propuneri de către Autoritatea Electorală Permanentă şi/sau de către alte autorităţi publice sau prin care Guvernul inițiază faza de elaborare a proiectelor de acte normative specifice organizării alegerilor de referință”, se arată în răspunsul oferit de AEP pentru Buletin de București.
Autoritatea Electorală menționează, însă, că în acest caz se aplică termenul limită de 90 de zile, în ciuda afirmației Ministerului de Interne. Dar, afirmă AEP, nu este nici o problemă dacă este depășit.
„Termenul prevăzut de art.160 alin. (11) (maxim 90 de zile – n.m.) din actul normativ mai sus menţionat nu este unul de decădere, alegerile putând fi organizate şi în situația depăşirii acestuia”, se arată în răspunsul Buletin de București.
CITEȘTE ȘI: