Primarul Sectorului 3 speră ca noul primar general să deschidă un nou proces pentru recuperarea zonei retrocedate din Parcul IOR. Robert Negoiţă a făcut această declarație în urma unei întrebări adresate de Buletin de București, în contextul vacantării scaunului de la Primăria Capitalei.
Conform hotărârii de instanță de la Curtea de Apel, noi nu avem calitate procesuală. Am mari speranțe că viitorul primar general va deschide un nou proces pentru a ne lua parcul înapoi. Primăria Generala ar trebui să deschidă încă un litigiu pentru care are calitate procesuală.
Declarația edilului vine în contextul în care, de-a lungul anilor, Nicușor Dan și Robert Negoiţă s-au învinuit reciproc de dezastrul din IOR.
Procesul pentru anularea retrocedării, pierdut definitiv de Primăria Sectorului 3. Acum speră să repare noul primar general
În octombrie 2022, instituția condusă de Robert Negoiţă a pierdut, definitiv și irevocabil, procesul de anulare a dispoziției de retrocedare a celor 11 hectare din Parcul IOR. Decizia a fost pronunțată de Înalta Curte de Justiție și Casație (ÎCCJ) după zece ani de procese, relata HotNews la vremea respectivă.
Concret, instanța supremă a decis să respingă recursul declarat de primarul Sectorului 3 împotriva deciziei pronunțate de Curtea de Apel București în 2021.
Primăria Sectorului 3 nu a putut demonstra că zona retrocedată este parc
Inițial, Primăria Sectorului câștigase pe fond anularea retrocedării. La acel moment, primarul Negoiţă a chemat presa în partea retrocedată a IOR și a vandalizat o pancartă pe care scria că locul este proprietate privată, după cum a relatat Spotmedia aici.
Soluția tribunalului, favorabilă lui Robert Negoiţă, a fost menținută și la Curtea de Apel.
În 2020, cauza a ajuns din nou la ÎCCJ, care – ținând cont inclusiv de o acțiune de recurs introdusă de PMB în timpul administrației Firea – a casat decizia Curții de Apel (favorabilă Sectorului 3 – n.red.) și a dispus rejudecarea.
În cadrul litigiului, Curtea de Apel a dispus efectuarea unei expertize pentru verificarea situației faptice a terenului la momentul retrocedării sale în natură, de către Adriean Videanu.
Expertiza susținea că, în 2005, zona retrocedată nu era amenajată ca parc și nici nu avea utilitățile necesare, ci era teren viran, acoperit cu vegetație spontană, conform sursei citate.
Primăria Capitalei și-a apărat titlul de proprietate
Expertiza, probele aduse de Primăria Sectorului 3 și acțiunile Primăriei Capitalei au fost aspru criticate de mai multe voci din spațiul public, printre care Ana Ciceală, consilier general din partea USR la acea vreme și Eugen Matei, consilier local al Sectorului 3 din partea aceluiași partid.
Este strigător la cer de exemplu că un expert plătit cu 1200 lei a evaluat pentru instanţă că acolo nu a fost amenajat niciodată parc!
Ana Ciceală, Declarații 2022 conform HotNews
Consilier local Eugen Matei a argumentat că Primăria Sectorului 3 nu a adus probele și dovezile necesare pentru a demonstra că zona retrocedată făcea partea din Parcul Titan.
În ceea ce privește municipalitatea, consilierul Sectorului 3 a declarat că Primăria Capitalei nu a colaborat cu Primăria Sectorului 3 pentru a recupera spațiul verde, ci cu proprietarul terenului pentru a-și apăra titlul de proprietate dat în 2005 de fostul primar Adriean Videanu.
- „Am fost în sală, în calitate de cetățean, interesat de zona retrocedată a Parcului IOR. Fără să am experiență pe zona asta de contencios, am putut observa că în acești 10 ani, de când se judecă procesul, au fost administrate extrem de prost probele și dovezile.
- Sentimentul meu a fost că interesul public nu a fost protejat în adevăratul sens al cuvântului și multe din documentele care puteau fi contestate nu au fost contestate, nu s-au adus contra-expertize.
- De exemplu, expertiza prin care se constată de către instanță că spațiul verde nu este parc, făcută în 2020, nu fost contestată de Primăria de Sector, nu au fost aduse alte dovezi sau să arate că pe geoportal, pe pozele din satelit, se poate vedea modul în care spațiul respectiv a fost amenajat, nu au depus documentele cadastrale originale în faza de apel.
- La recurs, chiar dacă au fost depuse, au fost respinse. Ce este trist, Primăria Capitalei și proprietarul terenului au mers umăr la umăr, au lucrat împreună, au avut același interes, nu interesul public”, a explicat Eugen Matei, citat de HotNews.
CITEȘTE ȘI: Nicușor Dan despre zona retrocedată din IOR: „Șeful Poliției Locale nu vrea să dea amenzi”
Contre între Nicușor Dan și Robert Negoiţă, pe subiectul zonei retrocedate din IOR
În 2023, Robert Negoiţă a organizat un protest în faţa Primăriei Capitalei în care l-a acuzat pe Nicuşor Dan că nu face nimic pentru a recupera bucata de parc.
În fruntea a câteva sute de oameni, Negoiţă i-a cerut primarului general să pornească o acţiune în instanţă pentru a recupera parcul bucureştenilor din Sectorul 3.
Drept răspuns, Nicușor Dan a organizat o conferință de presă în care a declarat că Robert Negoiţă şi Gabriela Firea au distrus șansele de anulare dispoziției de retrocedare, întrucât nu au putut aduce dovezi prin care să demonstreze că zona retrocedată este parc.
În timpul conferinței, primarul Capitalei a amintit de amenda-record de 35 milioane euro dată de Poliția Locală a Municipiului București pentru distrugerea spațiului verde.
CITEȘTE ȘI: Parcul IOR, transformat în „jordie“ politică: contre între Robert Negoiţă şi Nicuşor Dan pe retrocedare
Informații pentru noul primar general: ce s-a întâmplat cu amenda de 35 milioane euro
Amenda de 35 milioane euro a fost contestată în instanță de Maria Cocoru, fosta proprietară a zonei retrocedate din IOR. Instanța a respins cererea de anulare a sancțiunii, întrucât reclamanta a decedat, însă Nicușor Dan își dorește să introducă amenda în masa succesorală.
„Avocații noștri au urmărit procesul de succesiune, nu a început încă. Vom introduce această amendă în masa succesorală, astfel încăt în momentul în care de va dezbate succesiunea doamnei Cocoru, să fim și noi acolo cu acești 35 milioane euro.
Deci o să dureze, dar eu sunt optimist că Primaria Capitalei va recupera fie banii aceștia, fie terenul, pentru faptele care au fost făcute acolo”, a declarat primarul general la începutul acestui an.
Lupta pentru salvarea parcului, continuată de societatea civilă
Masacrul din Parcul IOR a început încă din 2022, prin incendieri și otrăviri repetate ale arborilor. Ulterior, au urmat tăierile ilegale, pedepsite cu amenzi derizorii cuprinse între 25 și 100 lei/copac. Cu toate că cetățenii s-au organizat în ture de veghe și au protestat împotriva tăierilor, distrugerea a continuat până când vegetația de pe terenul retrocedat a dispărut aproape complet.
Lupta pentru salvarea parcului este continuată în instanță, de cetățenii Grupului de Inițiativă Civică IOR-Titan, care au atacat decizia de retrocedare a Primăriei Capitalei.
CITEŞTE ŞI: Grupul de inițiativă civică IOR-Titan dă în judecată Primăria Capitalei
Comments are closed.