Drumul de mare viteză Bucureşti – Giurgiu va avea un studiu de fezabilitate făcut de o asociere de firme româneşti – SC Proiect Construct Regiunea Transilvania (lider) şi Roads Design. Contractul, finanțat din fonduri europene nerambursabile (Programul Transport 2021-2027) a fost atribuit Asocierii pentru o ofertă de 31,2 milioane lei, fără TVA.
Mai este un hop de trecut: contractul va putea fi semnat după încheierea perioadei legale în care pot fi depuse contestații.
Anunţul a fost făcut de Compania Națională de Investiții Rutiere care, totodată, a dat publicităţii şi o hartă cu posibilele trasee ale noului drum.
Sunt analizate variantele de desprindere din viitoarea Autostradă A 6 București-Alexandria (zona Ghimpați) și zona de Sud a Bucureștiului, A 0/Drum Radial 9) proiectantul va studia și posibilitatea conexiunilor cu Autostrada A 1 București-Pitești la Bolintin sau Corbii Mari.
„De Ziua Europei, pe care pentru prima dată o sărbătorim în spațiul de liberă circulație Schengen, facem un pas important pentru prima autostradă care se proiectează la frontiera cu Bulgaria, o investiție esențială nu doar pentru conectivitatea și mobilitatea între cele două țări, ci și pe întreaga rețea europeană de transport.
Drumul de mare viteză Bucureşti-Giurgiu este, totodată, și primul proiect de infrastructură rutieră în care se punctează implementarea conceptului BIM (Building Information Modeling). Apreciem interesul deosebit al publicului pentru acest proiect și asigurăm că toate propunerile pe care le-am primit vor fi atent analizate”, a precizat Directorul General al CNIR, Gabriel Budescu.
Ce vor trebui să facă firmele câştigătoare
În cadrul studiului de fezabilitate, proiectantul va analiza variantele de traseu; profilul (autostradă sau drum expres); structura drumului (varianta unui sistem rutier din beton de ciment); conexiunea cu alte obiective de investiții; soluții de finanțare și prin parteneriat public-privat (PPP).
„În ceea ce privește structurile și soluțiile tehnice, solicităm în caietul de sarcini o analiză pentru utilizarea materialelor de construcții din import sau din producție internă. Cred că este foarte important să decidem dacă facem drumul din beton, cimentul fiind produs în România sau din bitum, dar pe care îl importăm”, explica în urmă cu câteva luni directorul general, Gabriel Budescu.
CNIR solicită viitorului prestator echiparea instalațiilor de foraj cu sisteme GPS și camere video care permit urmărirea lucrărilor în timp real.
Durata contractului va fi de 18 luni (16 luni pentru realizarea studiul de fezabilitate și 2 luni pentru asistență tehnică pregătire contract proiectare și execuție).
Drumul de Mare Viteză Bucureşti-Giurgiu face parte din Coridorul de Transport Pan-European nr. IX.
CITEŞTE ŞI: Noutate pe drumul de mare viteză București-Giurgiu: va avea o pistă olimpică de canotaj
Comments are closed.