Primăria Municipiului București (PMB) a lansat miercuri Planul de Acțiune pentru un Oraș Verde (PAOV), un document strategic, care propune 32 de acțiuni prioritare pentru transformarea Capitalei într-un oraș mai sustenabil, rezilient și prietenos cu locuitorii, până în anul 2040.
Valoarea totală estimată a investițiilor necesare este de aproximativ 6 miliarde de euro, din care mai puțin de 10% ar urma să fie acoperiți din bugetul Primăriei Capitalei.
PAOV este un demers strategic de transformare urbană, derulat cu sprijinul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), în parteneriat cu experți naționali și internaționali, printr-un grant acordat Bucureștiului, finanțat dintr-un fond special al acționarilor băncii.
Scopul lui este să îmbunătățească condițiile de viață ale locuitorilor prin reducerea poluării, creșterea eficienței energetice, extinderea spațiilor verzi și dezvoltarea unei infrastructuri urbane moderne, digitale și incluzive.
Principalele investiții prin care Bucureştiul devine un oraș verde
Din cele 32 de acțiuni propuse în PAOV, 19 sunt investiții concrete (infrastructură, echipamente, sisteme), 10 sunt măsuri combinate între politici și investiții, iar 3 sunt acțiuni de politică publică. Cele mai multe vizează transportul public și gestionarea deșeurilor.
„Este un plan dinamic, cu un orizont de timp de 15 ani, care poate fi ajustat pe parcurs. Nu este doar un document, ci o platformă pentru atragerea de finanțări verzi”, a explicat Venera Vlad, director asociat la BERD.
Printre cele mai importante măsuri se numără:
- Achiziționarea unei flote de transport public cu emisii nete zero și dezvoltarea infrastructurii de suport (stații de încărcare, huburi intermodale);
- Implementarea Masterplanului Velo și creșterea accesibilității stațiilor de transport public;
- Decarbonizarea sistemului de termoficare urbană și crearea unei hărți a riscurilor rețelei electrice;
- Construirea de instalații moderne pentru tratarea și reciclarea deșeurilor;
- Reabilitarea rețelelor de apă potabilă și gestionarea apelor pluviale prin soluții bazate pe natură;
- Reabilitarea parcurilor și crearea de noi spații verzi în cartierele dens populate;
- Implementarea unui sistem integrat de monitorizare a calității aerului și înființarea unei „centuri verzi” a orașului;
- Dezvoltarea unei infrastructuri digitale integrate și a unor baze de date comune pentru toate sectoarele.
În total, implementarea planului ar putea crea aproximativ 400 de locuri de muncă noi, în special în domenii precum gestionarea deșeurilor și eficientizarea energetică.
„Este un document care va asigura coerența finanțărilor viitoare și o viziune comună între toate sectoarele. Prin acest proiect, oferim o direcție clară pentru dezvoltarea orașului”, a afirmat Bogdan Suditu, green city manager-ul Capitalei.
Problemele orașului și obiectivele planului
Planul identifică principalele probleme de mediu și de locuire din București, precum poluarea aerului, accesul deficitar la spații verzi, lipsa infrastructurii moderne de apă și gestionarea ineficientă a deșeurilor, și propune soluții în șase sectoare-cheie: transport, energie, deșeuri, clădiri, apă, utilizarea terenurilor și spații verzi, dar și domenii precum calitatea aerului și „smart city”.
Printre obiectivele strategice ale planului se numără dezvoltarea unei infrastructuri urbane reziliente, tranziția către energie curată, îmbunătățirea calității vieții prin transport public fiabil și eficient, reducerea riscurilor climatice și extinderea zonelor verzi.
Investițiile necesare pentru implementarea Planului de Acțiune pentru un Oraș Verde sunt estimate la aproximativ 6 miliarde de euro, pe o perioadă de 15 ani.
Mai puțin de 10% din această sumă ar urma să fie acoperită din bugetul local al Primăriei Capitalei, iar restul ar putea proveni din fonduri europene, granturi internaționale, bonduri verzi și finanțări atrase prin instituții financiare precum BERD.
Deși planul a fost lansat oficial marți, experții prezenți la evenimentul de lansare au explicat că PAOV se află în prezent în faza de draft și poate fi completat cu propuneri din partea publicului până la 25 mai, la adresa paov@pmb.ro. Documentul poate fi accesat AICI.
Reprezentanta BERD, Venera Vlad, a explicat că orașele membre în rețeaua Green Cities beneficiază de acces la o comunitate internațională de bune practici și sprijin în tranziția verde.
Bucureștiul este cel de-al șaselea oraș din România care se alătură rețelei Green Cities a BERD, alături de Craiova, Iași, Mediaș, Timișoara și Alba Iulia.
La nivel internațional, rețeaua cuprinde peste 50 de orașe din Europa și Asia Centrală care implementează planuri similare pentru a combate provocările de mediu și urbanizare rapidă.
Programul oferă sprijin tehnic, schimb de bune practici între orașe și facilitează accesul la finanțări verzi.
CITEȘTE ȘI: FOTO | Cum arată primul tren recondiţionat cu fonduri PNRR. A avut prima cursă astăzi, 16 aprilie
