Pădurile din jurul Capitalei sunt invadate de șacali. Sunt câteva mii de exemplare, afirmă atât reprezentanţii Federaţiei Asociaţiilor Vânătoreşti din România, cât şi gestionarii fondurilor de vânătoare ale statului, citați de TVR Info.
Garda Forestieră afirmă că, la nivelul întregii țări, sunt aproximativ 40.000 de exemplare. Fiind un animal de câmpie, șacalul și-a găsit un mediu prielnic în pădurile din județul Ilfov.
Din cauza înmulţirii excesive, animalele sălbatice fac foarte multe pagube în rândul cervidelor, iepurilor şi a altor animale mici şi atunci când nu găsesc hrană, vânează animale domestice.
„Mie mi-a omorât toate găinile. Aveam vreo 20. Pe unele le-a mâncat, pe altele doar le-a omorât. Eu am văzut unul, dar maică-mea mi-a zis că a văzut mai mulți”, a declarat reporterului TVR Info un localnic din Brănești.
Invadate de șacali. Deocamdată nu au atacat oameni
Până de curând o raritate pe teritoriul României, șacalul a ajuns să înspăimânte satele din sudul țării, Delta Dunării, dar și localități din Transilvania.
În mai puțin de zece ani, de la câteva sute de indivizi, șacalul a ajuns, în 2023, la 28.871 de exemplare pe teritoriul României, potrivit Ministerului Mediului.
„Câteva mii de exemplare sunt în Ilfov. Sunt, cred, câteva sute de exemplare pe fiecare fond de vânătorare din acest județ”, a declarat Marian Diaconu, de la Asociația Federațiilor Vânătorești din România.
Șacalul se răspândește cu rapididate și afectează restul faunei
Șacalul este extrem de adaptabil pentru că mănâncă orice. Deocamdată, în România nu au fost înregistrate atacuri asupra omului. În schimb fac foate multe pagube.
Atunci când nu găsesc hrană în pădurile invadate de șacali, atacă animalele domestice din gospodării. Iar uneori mănâncă cerealele puse de vânători căprioarelor.
În Dobrogea, în Delta Dunării sau în județul Dolj, după ce șacalii au scos morții din morminte, au mâncat ouăle pelicanilor sau au atacat turmele de oi, potrivit PRESShub.
„Au de suferit efectivele de vânat, căprioara, cerbul, chiar și porcul mistreț. Dacă foamea îl împinge, ajunge să interacționează cu oamenii”, a precizat Alexandru Rosetti, Direcția Silvică Ilfov.
„Dacă nu concepem startegii de control asupra efectivelor acestei specii, pierdem enorm din fauna noastră tradițională.
Și nu e vorba că suntem noi ecologiști mai sensibili, ci că totul în natură are un rost, iar cel mai mic dezechilibru produce daune enorme pe termen lung.
Este efectul de domino, pe care șacalul l-a declanșat în echilibrul faunei de la noi. Sigur că e greu de făcut o strategie, dar trebuie făcută!”, a confirmat, pentru PRESShub, și biologul Ioan Coroiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj.
