Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Monday , 10 March 2025
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleMainPolitic

De ce a respins CCR contestațiile împotriva candidaturii lui Călin Georgescu

30
împotriva candidaturii lui Călin Georgescu
Călin Georgescu și-a depus candidatura pe 7 martie. Foto: INQUAM_Photos_Eduard_Vinatoru

Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, sâmbătă, patru contestații depuse la adresa ca două candidatori. Două l-au vizat pe un necunoscut, Petru Mândru. Alte două contestații au fost depuse împotriva candidaturii lui Călin Georgescu.

CCR a considerat ca inadmisibile contestațiile formulate, întrucât acestea nu îndeplineau condițiile procedurale prevăzute de lege.

„În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituţională a respins ca inadmisibile contestațiile formulate, întrucât acestea nu îndeplineau condițiile procedurale prevăzute de lege”, se arată în comunicatul dat sâmbătă de Curtea Constituțională.

CITEȘTE ȘI: Călin Georgescu și-a depus candidatura pentru alegerile prezidențiale. Financial Times: Candidatura va fi invalidată

De ce sunt respinse contestațiile împotriva candidaturii lui Călin Georgescu

Ovidiu Voicu, director executiv al Centrului pentru Inovare Publică, a explicat de ce contestațiile depuse în acest moment sunt premature și vor fi respinse de BEC sau de Curtea Constituțională. Există mai mulți pași legali care ar trebui urmați:

1. Candidatul depune dosarul la Biroul Electoral Central și primește un număr de înregistrare.

„Nu e nimic de contestat, e doar o formalitate administrativă. A depus niște hârtii, a primit un număr într-un registru”, arată Ovidiu Voicu.

2. BEC decide dacă înregistrează sau nu candidatura și anunță decizia.

„Decizia BEC poate fi contestată, în scris, la Curtea Constituțională. Dacă decizia BEC e să refuze înregistrarea, contestația o poate face candidatul. Dacă decizia BEC e să admită înregistrarea, contestația o poate face orice cetățean”, a menționat directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică.

3. CCR decide dacă admite sau nu contestația.

„Dacă decizia BEC a fost refuz, CCR poate obliga BEC să înregistreze candidatura. Invers, dacă decizia BEC a fost admitere, CCR poate exclude candidatul. Sau CCR poate să respingă contestațiile. Decizia CCR e finală.

Acum suntem la pasul 1, candidatul a depus hârtiile. Nu se poate face nicio contestație, că nu am ajuns la pasul 3”, a precizat Ovidiu Voicu.

Contestația depusă de Remus Pricopie nu respectă procedura

Remus Pricopie a anunțat vineri că a depus, în scris, la BEC, o contestație prin care contestă candidatura lui Călin Georgescu la funcția de președinte al României.

„Contestația se bazează pe argumente solide de natură constituțională și juridică, care evidențiază incompatibilitatea discursului și comportamentului candidatului cu valorile democratice și constituționale ale statului român”, susține rectorul SNSPA.

Acesta cere Biroului Electoral Central verificarea îndeplinirii condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege pentru candidatura la funcția de președinte al României din anul 2025 și respingerea candidaturii, „constatând că se încalcă condițiile de eligibilitate prevăzute de dispozițiile constituționale ale art.1 alin.(3) și (5), ale art.82 alin.(2), corelate cu cele ale art.148 și 149, cu referire la valorile democrației, la statul de drept, la respectarea Constituției corelate cu garanția politico-militară a acestora, respectiv apartenența României la UE și NATO”.

CITEȘTE ȘI: Candidatura lui Călin Georgescu a fost deja contestată. „Am considerat necesar să recurg la acest demers”

scris de

Răzvan Chiruță

Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

pe același subiect