Tăierile din IOR nu intră sub incidența Codului Silvic, transmite Poliția Capitalei, după ce Buletin de București a întrebat de ce nu se aplică sancțiunile mai drastice, inclusiv cu închisoarea, prevăzute în noua lege.
Cum justifică instituția faptul că nu a deschis niciun dosar penal pentru distrugerea arborilor din zona retrocedată?
Ce prevede Codul Silvic
Tăierile din IOR încă sunt sancționate deocamdată drept contravenție, deși distrugerea vegetației forestiere din interiorul oraşelor a devenit infracțiune și poate fi pedepsită inclusiv cu închisoare, conform Art. 140 din noul Cod Silvic.
(1) Distrugerea, degradarea, în orice mod, fără drept, a vegetației forestiere instalate pe spatiile verzi, conform Legii 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Tentativa se pedepsește.
Legea a intrat în vigoare încă din 11 ianuarie, deci cu aproape o lună în urmă. Totuși, niciun dosar penal nu a fost deschis împotriva celor responsabili de defrişările din zona retrocedată a Parcului IOR, semnalează Diana Buzoianu, președinta comisiei pentru mediu și echilibru ecologic din Camera Deputaţilor.
Deputata USR a solicitat ca Poliţia Română să acţioneze împotriva tăierilor abuzive din Parcul IOR şi a actelor de violenţă săvârşite de chiriaşul terenului retrocedat.
Poliția Capitalei: Tăierile din IOR nu intră sub incidența Codului Silvic
Drept urmare, reporterii Buletin de București s-au adresat autorităților implicate, printre care și Direcției Generale de Poliție a Municipiului București (DGPMB), pentru a afla de ce tăierile din zona retrocedată nu sunt sancționate ca infracțiuni.
Am trimis următoarele întrebări:
- Articolul 140 din noul Cod Silvic se aplică în zona retrocedată a Parcului IOR?
- Dacă da, ce instituții au competențe în aplicarea sancțiunilor prevăzute în noua lege?
Răspunsul Poliției a venit trei săptămâni mai târziu.
Prevederile Art. 140 din noul Cod Silvic nu se pot aplica pe zona retrocedată din Parcul IOR.
Argumente similare cu chiriașul zonei retrocedate. Poliția invocă un registru fără valoare juridică
Poliția Capitalei argumentează că zona retrocedată din IOR nu este spațiu verde, invocând aceleași argumente precum Sorin Mușat, unul dintre chiriașii terenului: regimul de proprietate – privată și categoria de folosință din cartea funciară – curți construcții.
Concret, instituția face trimitere la articolul 18, alineatul 9 din Legea Spațiilor Verzi, potrivit căruia „Terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curți-construcții, terenuri ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spații verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislației în domeniu.”
Totuși, Poliția Capitalei omite să precizeze că Bucureștiul nu are un Registru al Spațiilor Verzi funcțional, deși acesta este obligatoriu prin lege.
Sistemul de inventariere nu a fost actualizat de mai bine de un deceniu, prezintă multiple deficiențe, nu are valoare administrativă și nu produce efecte juridice, așa cum a scris Buletin de București.
Mai mult, zona retrocedată din IOR este trecută ca spațiu verde în acest registru fără valoare juridică, realizat în perioada 2009-2013.
În același timp, alineatul 9 al articolului 18 din Legea Spațiilor Verzi, la care se face referire în răspunsul Poliției Capitalei, a fost introdus în 2014, fiind criticat inclusiv de primarul general Nicușor Dan.
„Registrul spaţiilor verzi nu este prioritar pentru că, printr-o acţiune meschină şi nocivă, Parlamentul României a introdus în legea 24/ 2007 articolul 18, alineatul 9 care spune că nu poţi să inventariezi un spaţiu verde privat fără să îl expropriezi înainte.
Noi avem câteva sute, poate mii de spaţii verzi private, de exemplu retrocedări în parcuri, pe spaţiile verzi dintre blocuri şi oamenii aceia, folosind legislaţia din momentul ăsta, au un regim de spaţiu verde, ei nu pot să construiască. Însă noi, ca să le trecem terenurilor în regimul spaţiilor verzi, ar trebui să expropriem înainte, dar nu avem bani.
E o chestiune de 5 sau 6 miliarde de euro, pe care evident nu îi avem”, a declarat Nicușor Dan în mai 2024, conform News.ro.
De precizat că actualizarea Registrului Verde a fost una dintre principalele promisiuni ale edilului, încă din campania electorală din 2020, deci după ce alineatul fusese deja introdus.
Tăierile din IOR. Amenzi derizorii pentru drujbași
În aceste condiții, tăierile abuzive din IOR continuă să fiet pedepsite cu amenzile derizorii stabilite de Consiliul General al Municipiului București (CGMB) cu peste un deceniu în urmă.
Mai precis, actul normativ prevede sancțiuni cuprinse între 50 de lei și 100 de lei pentru persoanele fizice care taie arbori fără aviz. Amenzile se reduc la jumătate dacă sunt achitate în termen de 15 zile, deci tăierea unui arbore poate costa doar 25 lei.
Amintim, consilierii generali s-au opus de mai multe ori creșterii sancțiunilor.
Răspunsul complet al Poliției Capitalei, pentru Buletin de București.
