Două proiecte majore în domeniul termoficării sunt acum blocate, deoarece finanțarea prin fonduri europene, cerută de Primăria Capitalei, a fost respinsă de Ministerul Energiei, condus de Sebastian Burduja.
Buletin de București a scris luni că este vorba de 100 de milioane de euro pentru PMB care nu vor mai fi folosiți pentru sisteme de măsurare şi automatizare.
Drept urmare, nici proiectele, care ar trebui cofinanțate, nu pot merge mai departe.
Proiectele vizau modernizarea sistemelor de măsurare a energiei termice și implementarea unor noi sisteme de automatizare pentru punctele termice (urbane și dotații) și a unui nou sistem de supraveghere și conducere operativă (SCADA) pentru punctele termice (urbane, industriale și dotații) modulele, nodurile și centralele termice, precum și pentru dispeceratele zonale și dispeceratul general aflate în administrația CMTEB S.A.
Cum explică ministrul Energiei respingerea proiectelor
Ministrul Energiei și președintele PNL București, Sebastian Burduja, a transmis, într-un răspuns oferit redacţiei Buletin de Bucureşti, că respingerea proiectelor a fost determinată de faptul că acestea ar fi fost făcute superficial şi că le-a „respins”, nu „blocat”.
Când o aplicație este făcută prost, pe repede înainte, nu are cum să fie eligibilă. Noi lucrăm cu evaluatori externi, din afara ministerului. Dvs. ați afirmat că eu am blocat aplicațiile PMB… este fals și nu aș face niciodată asta, nu mă implic sub nicio formă în procedurile de evaluare și selecție a proiectelor.
Ministerul nu a blocat, a respins un proiect – de fapt, două – neeligibile, pe baza unor evaluări externe independente. Aș fi fost onorat să pot spune ca am finanțat proiecte pentru Capitală, din toate punctele de vedere. Din păcate, lucrurile făcute pe genunchi și fără respectarea ghidurilor duc la aplicații respinse. Și nu sunt singurele.
„Mai sunt 50 de milioane de euro în cadrul apelului de tip B”
Vineri, Sebastian Burduja a revenit cu un nou comunicat de presă, în care explică dă detalii suplimentare despre respingerea proiectelor. Astfel, potrivit ministrului Energiei, Municipiul București a depus două proiecte în cadrul celor două apeluri de finanțare pentru proiecte de reabilitare a sistemelor de termoficare din marile orașe, gestionate de Ministerul Energiei, câte un proiect pe fiecare apel de proiecte, respectiv:
- Tip A – pentru sisteme integrate de tip SACET.
- Tip B – pentru sisteme cu producția separată de transportul și distribuția agentului termic.
„În ceea ce privește proiectul depus în cadrul apelului de proiecte de tip A, Municipiul București nu a demonstrat eligibilitatea pentru proiecte de tip A, așa cum este prevăzut în Ghidul solicitantului, în sensul că nu a făcut dovada că îndeplinește condițiile din Ghidul solicitantului, Capitolul 1.8 Ajutor de stat.
În ceea ce privește proiectul depus de Municipiul București în cadrul apelului de proiecte de tip B, motivele de respingere a cererii de finanțare au vizat următoarele aspecte:
- Proiectul a fost depus fără o hotărâre de aprobare a bugetului actualizat;
- Ajutorul financiar nerambursabil solicitat a fost mai mare decât pragul indicat prin ghid;
- Studiul de fezabilitate depus împreună cu cererea de finanțare indică drept „Titular investiție” și „Beneficiar” – COMPANIA MUNICIPALĂ TERMOENERGETICA BUCUREȘTI S.A. și nu solicitantul finanțării, respectiv Municipiul București;
- Solicitantul nu a pus la dispoziție Planul anual de evoluție a tarifelor (conform Analizei Cost-Beneficiu), aprobat de către Consiliul General al Municipiului București, pentru proiectul pentru care era necesară întocmirea studiului de fezabilitate.
Precizăm că evaluările în cadrul acestor apeluri au fost realizate de experți externi, iar Ministerul Energiei a fost în permanent contact cu toți aplicanții, solicitând clarificări pentru problemele apărute.
Ministerul Energiei nu poate răspunde pentru calitatea documentațiilor transmise de fiecare aplicant în parte, iar faptul că există o serie de contracte deja semnate pentru apelul de tip B (Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Suceava etc.) demonstrează faptul că acest apel a fost accesibil tuturor aplicanților cu proiecte eligibile. Pentru proiectele de tip A, evaluarea tehnică este în curs, iar semnarea contractelor este așteptată în data de 23 ianuarie a.c.”, se arată în comunicatul de presă al Ministerului Energiei.
Respingerea proiectelor nu înseamnă că nu mai pot fi redepuse sau să fie accesați alți bani, menționează ministrul Energiei.
„Fac un nou apel către primarul Capitalei: mai sunt 50 de milioane de euro în cadrul apelului de tip B, bani care încă pot fi atrași pentru reabilitarea sistemului de termoficare din București. Primăria trebuie să refacă de urgență documentația și să revină cu o aplicație eligibilă.
Este inacceptabil ca cel mai mare oraș din România, motorul economic principal al țării, să nu poată atrage acești bani. Mai mult, semnalez că Ministerul Energiei a reușit să atragă 361 de milioane EUR pentru reabilitarea celor 3 CET-uri din București, care sunt din anii 1960-1970 și au mare nevoie de modernizare.
Am semnat deja contractele de finanțare cu ELCEN în decembrie 2024, dar compania nu poate înainta cu aceste proiecte dacă PMB nu își plătește datoria curentă de peste 1 miliard de lei către ELCEN”, a precizat Sebastian Burduja.
Proiectele au picat la verificarea conformității administrative și a eligibilității
Potrivit unui răspuns al Primăriei Capitalei pentru Buletin de București, „în urma verificării conformității administrative și a eligibilității proiectului, Ministerul Energiei (condus de Sebastian Burduja – n.r.) a respins cererea de finanțare depusă de către municipiul București”.
Primul proiect reprezintă „o soluție viabilă pentru îmbunătățirea calității serviciilor de livrare de energie termică prin implementarea unui sistem integrat de măsurare a consumurilor, de echilibrare hidraulică a instalațiilor, de citire a datelor de la contoare, utilizând o infrastructură de colectare și transmisie date în rețea fixă și de analiză/raportare a datelor cu ajutorul unei platforme informatice dedicate, de tip MDM (Meter Data Management), înlocuind astfel echipamentele uzate moral și integrând totodată tehnologii noi în sistemul de termoficare, în scopul eficientizării sistemelor energetice și îmbunătățirea eficienței energetice”, conform Primăriei Capitalei.
Cel de-al doilea este „o soluție viabilă pentru îmbunătățirea calității serviciilor de livrare de energie termică,
prin implementarea unui sistem de supraveghere și conducere operativă (SCADA) pentru punctele termice pentru îmbunătățirea calității serviciului de furnizare a apei calde de consum și a căldurii către consumatorii, micșorarea consumului de energie electrică și monitorizarea permanentă a parametrilor de funcționare”.
CITEȘTE ȘI: Sector 4 | Ce să faci dacă ai loc de parcare, dar îţi apare taxa de 540 lei în cont
