Măsuri pentru reducerea poluării aerului din Capitală, recomandate de Aerlive. Soluțiile specialiștilor pentru un aer mai curat au fost transmise Primăriei Capitalei, în contextul în care valorile pentru pulberile în suspensie PM 2,5 cresc cu până la 85%, odată cu scăderea temperaturilor sub 10 grade, potrivit raportului AerArs lansat recent de Centrul pentru politici durabile Ecopolis.
Acesta conţine analiza datelor provenite din senzorii rețelei independente Aerlive.ro, în perioada noiembrie 2023-noiembrie 2024 şi arată că poluarea cu particule fine PM 2,5 a crescut, în medie, cu 14,77 µg/m³, comparativ cu vara anului 2023.
Asta înseamnă o creştere cu 85% a cantităţii de PM2,5: 70% cauzată de încălzirea rezidențială şi 15% cauzată de consumul suplimentar de carburant, așa cum a scris Buletin de București aici.
CITEȘTE ȘI: Raport AerArs | Poluarea „de iarnă” din Capitală, în creştere
Cele șase măsuri pentru reducerea poluării
1. Program de inventariere a sistemelor de încălzire rezidențială și auditarea acestora
Lipsa datelor cu privire la sistemele de încălzire folosite de bucureșteni reprezintă un impediment pentru înțelegerea fenomenulor de „poluare de iarnă” și smog cu care se confruntă Capitala.
Situația se extinde la nivel național. Circa 3,5 milioane de gospodării se încălzesc cu foc în România, dintre care aproximativ 80.000 sunt localizate în București și Ilfov, se arată în raportul AerArs, care citează o estimare a Asociației Energia Inteligentă.
Din acest motiv, specialiștii recomandă o inventariere a surselor de încălzire și dau drept exemplu de bune practici programul „Clean Air” din Polonia, care a presupus auditarea sobelor și a cazanelor poluante la nivelul țării.
2. Program de înlocuire a sistemelor de încălzire rezidențială
Cea de-a doua recomandare vizează subvenționarea sau sprijinirea financiară a gospodăriilor pentru a înlocui sistemele de încălzire pe combustibili solizi (lemn, cărbune).
Alternativele mai puțin poluante sunt centrale electrice eficiente; sisteme bazate pe surse regenerabile (pompe de căldură, panouri solare pentru apă caldă) sau sobe moderne pe peleți cu emisii reduse.
În România, autoritățile lucrează la un program pilot în acest sens, „Rabla pentru sobe”, însă acesta se adresează localităților din zona montană, scrie News.ro.
3. Extinderea rețelei de termoficare și modernizarea acesteia
Pentru reducerea poluării aerului sunt necesare și investiții în rețeaua de termoficare a Capitalei, astfel încât să tot mai mulţi cetăţeni să opteze pentru sistemul centralizat.
În ultimul an, peste 3.200 de apartamente s-au debranșat, arată datele oferite de Termoenergetica, la solicitarea Buletin de București.
Cât despre investiţiile în sistemul de termoficare, primarul general Nicuşor Dan a transmis, la începutul lunii septembrie, că aproape o treime din reţeaua primară, adică în jur de 300 kilometri, a fost modernizată.
Totodată, Aerlive recomandă investițiile în centralele de termoficare pentru a folosi combustibili mai puțin poluanți sau surse regenerabile.
Un model în acest sens este Parisul, susțin specialiștii, oraș în care autoritățile s-au orientat spre folosirea biomasei și a energiei geotermale pentru termoficare.
4. Monitorizare extinsă a calității aerului și transparență în raportare
Monitorizarea calităţii aerului şi publicarea datelor în timp real joacă un rol esenţial în conştientizarea populaţiei, motiv pentru care se recomandă extinderea reţelei în toate cartierele, cu precădere la periferie.
Experţii dau Paris şi Varşovia drept exemple de bune practici, capitale unde reţelele de monitorizare a calităţii aerului oferă date detaliate despre sursele de poluare.
5. Campanii de conștientizare și educație publică
Printre măsurile recomandate se numără şi derularea unor campanii de conştientizare, prin care cetăţenii să fie informaţi cu privire la efectele poluării aerului, în special cele asupra sănătăţii umane, cât şi despre variantele mai puţin poluante ale încălzirii rezidenţiale.
În cazul României, poluarea aerului cauzează peste 29.000 de morți premature în fiecare an, conform celui mai recent raport publicat de Agenția Europeană a Mediului, citat de Raportul AerArs.
În Capitală, costurile de sănătate provocate de poluarea aerului sunt aproape cele mai mari din Europa, de aproximativ 3.000 de euro, după Londra.
De altfel, și un studiu realizat de o echipă interdisciplinară de la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” și Academia de Studii Economice, prezentat în octombrie 2023, a scos la iveală date îngrijorătoare cu privire la perioadele când senzorii de monitorizare a calității aerului înregistrează depășiri, după cum Buletin de București a arătat aici.
Colaborare regională pentru reducerea poluării
Experţii propun şi un parteneriat pentru reducerea poluării între autorităţile bucureştene şi cele ilfovene, dezvoltarea unei rețele integrate de monitorizare și politici comune pentru reducerea emisiilor.
Totuşi, implementarea unor astfel de măsuri necesită voință politică şi sprijin din partea comunității, semnalează Aerlive.
Raportul AerArs a fost lansat la finalul lunii noiembrie şi poate fi citit integral aici.
Comments are closed.