Rezultatele obținute la consultarea publică de la București, inițiat de Nicușor Dan, vor reprezenta un instrument politic important pentru primarul general, de a-și pune proiectul politic în aplicare, a precizat profesorul Cristian Pîrvulescu despre validarea referendumului, într-un interviu acordat Buletin de București duminică, chiar în ziua votului.
„Acum nu mai vorbim despre un proiect administrativ, ci despre un proiect politic, care nu vizează doar Bucureștiul”, căci ar putea avea un impact național asupra modului cum va fi organizată administrația locală, consideră politologul.
Referendumul organizat în București a trecut pragul de validare, cu o prezență de 40,97%. 732.132 de alegători și-au exprimat opinia asupra celor trei întrebări.
La prima întrebare, privind emiterea autorizațiilor de construire de către Primăria Generală, 66,45% dintre votanți au răspuns „DA”, iar 33,55% „NU”.
Pentru centralizarea deciziilor privind repartizarea impozitelor locale, 64,4% au fost de acord, în timp ce 35,6% au votat împotrivă.
Cea mai mare susținere, de 84,55%, a fost pentru finanțarea unui program de educație pentru sănătate și prevenirea consumului de droguri în școli.
Este un moment politic, pentru că a fost o întreagă desfășurare de forțe, iar acest rezultat îi confirmă poziția lui Nicușor Dan.
Cristian Pîrvulescu, politolog
CITEȘTE ȘI: Rezultatele referendumului din Capitală: Bucureștenii au votat pentru centralizare și prevenție în școli
Referendumul, doar consultativ
Cristian Pîrvulescu, profesor la Școala Națională de Științe Politice și Administrative (SNSPA) a subliniat că validarea referendumului din Capitală îi oferă o oportunitate semnificativă lui Nicușor Dan pentru a promova o reformă profundă a administrației Capitalei.
Totuși, politologul a atras atenția că referendumul are o natură pur consultativă și că mai există pași de făcut pentru implementarea efectivă a rezultatelor.
Va fi nevoie de o majoritate în Parlament, pentru că nu sunt doar chestiuni care țin de Consiliul General al Municipiului București. Chiar și în Consiliul General vor fi dificultăți, pentru că una spun unele partide astăzi și alta vor face după alegeri.
Cristian Pîrvulescu
Procesul legislativ și politic care va urma este unul complex, a mai adăugat expertul, iar fără o susținere clară din partea Parlamentului, reformele propuse ar putea rămâne blocate la nivel teoretic.
CITEȘTE ȘI: Nicușor Dan despre rezultatul referendumului: „După votul de azi, dacă nu vom reuși, nu avem nici o scuză”
CITEȘTE ȘI: Ce spun primarii de sector despre rezultatele referendumului care propune să le fie diminuate atribuțiile
Cristian Pîrvulescu despre validarea referendumului. Modelul Parisului și al Bruxelles-ului
Cristian Pîrvulescu a comparat Bucureștiul cu modelele administrative din alte capitale europene, precum Paris și Bruxelles.
„În Paris, s-a făcut o reformă în 2021, astfel încât are acum un primar care coordonează mai multe arondismente. La Bruxelles, orașul funcționează ca o regiune împărțită în 19 comune, fiecare cu administrația sa”.
Aceste exemple, explică politologul, demonstrează necesitatea unei coordonări eficiente între sectoarele sau subdiviziunile unui oraș mare. Reformele propuse de Nicușor Dan, precum centralizarea atribuțiilor administrative, ar putea urma aceste modele pentru a crește eficiența și a combate lipsa de coordonare a deciziilor.
„Este vorba despre o reformă pe care o ratăm deja de foarte multă vreme. Poate fi vorba chiar de o nouă lege a administrației publice”, a adăugat expertul.
Profesorul a precizat că situația actuală a administrației publice din România are nevoie de o regândire radicală.
„Doar 47 din cele 3.600 de unități administrativ-teritoriale din România se pot autofinanța. Este firesc ca aceste unități să-și găsească resursele în propria activitate. Dacă nu o pot face, trebuie regândite pentru a face și o economie bugetară semnificativă”.
În acest context, politologul explică și motivul pentru care Bucureștiul se află într-o situație unică din punct de vedere administrativ și financiar.
„Bucureștiul pierde enorm de mult din ceea ce produce pentru a susține solidaritatea națională”, a afirmat el.
Legislația privind administrația publică locală din București a fost modificată în perioada 2002-2004, în timpul mandatului lui Traian Băsescu ca primar general.
„Pentru a schimba centrul de greutate, atribuțiile au fost mutate către primăriile de sector, ceea ce a redus semnificativ rolul primarului general”, explică expertul.
Această situație, susține Pîrvulescu, a creat o fragmentare administrativă care a afectat dezvoltarea Capitalei. Reformele propuse acum încearcă să repare aceste dezechilibre, prin oferirea primarului general a unor instrumente pentru a coordona mai eficient sectoarele.
