În 2019 și 2020, 12 milioane de lei din bugetul public al sectorului 3 au ajuns la mai multe trusturi de presă din România, pentru promovarea a patru campanii locale. Digi24, Digi Sport, Antena 3 și România TV au primit cele mai mari sume, toate de ordinul milioanelor de lei. Pe lângă asta, Robert Negoiță a investit sute de mii de lei în radio, online, dar și în presa scrisă. Facturile au fost ținute secret până recent. Ionuț Codreanu, analist media în cadrul Active Watch, susține că „astfel de practici nu fac altceva decât să erodeze și mai mult credibilitatea și independența editorială a instituțiilor de presă”.
„Sectorul 3, cei mai buni!” – acesta este mesajul care a fost distribuit intens de presa din România în ultimii doi ani, fie că vorbim de online, televiziune, radio sau presă scrisă. Primarul sectorului 3, Robert Negoiță, a plătit peste 12 milioane de lei în 2019 și 2020 pentru publicitate. Deși proiectele erau de interes local, el a ales să le promoveze la televiziuni naționale, în prime time.
Unde au ajuns banii?
Digi 24 și Digi Sport au primit cea mai mare sumă dintre toate redacțiile: aproape 2.4 milioane de lei pentru publicitate în 2019 și 2020. Imediat după vine Antena 3, cu 2.1 milioane de lei, urmată apoi de România TV cu aproape 1.7 milioane de lei.
citește mai multe despre
Antena 3 ne-a confirmat că toate materialele publicitare au fost marcate cu P, dar nu a dorit să adauge nimic pe lângă. Am informat și Digi24, România TV, B1TV și Realitatea, televiziunile care au primit cele mai mari sume din partea primăriei, despre faptul că vom publica acest articol, însă nu am primit niciun comentariu din partea lor.
Spre deosebire de televiziuni, unde au ajuns jumătate din banii pentru publicitate, în online s-au investit 2.6 milioane de lei. Sute de apariții tip advertorial cu informații despre proiectele lui Robert Negoiță au fost afișate în anul electoral pe site-uri precum hotnews.ro, ziare.com, stiripesurse.ro, cancan.ro, libertatea.ro și gsp.ro.
Cetățenii sectorului 3, dar și cetățenii din județe îndepărtate precum Suceava sau Timișoara, au putut afla despre campaniile lui Negoiță în timp ce stăteau în trafic și ascultau radio. Ele au fost promovate de Digi FM (radioul care a primit cea mai mare sumă dintre toate, 366 mii de lei), de Kiss FM, Rock FM, Europa FM, Magic FM și Radio Guerrila.
Pentru ce s-au cheltuit banii?
12 milioane de lei din bani publici au fost folosite pentru a promova patru campanii de informare și conștientizare: Curățenie în Sectorul 3, Învățământ dual în Sectorul 3, Donații pentru comunitate și Primăria non-stop.
Conform contractelor, spoturile video pentru campaniile privind curățenia și învățământul au fost difuzate de minimum 5777 ori, pe șapte posturi de televiziune naționale. Cel puțin 33% dintre numărul difuzărilor trebuie să fie în intervalul Prime Time, stipulează contractul.
Spotul audio, în schimb, a fost difuzat pe cel puțin cinci posturi de radio naționale, de peste 2600 de ori. 50% dintre numărul difuzărilor a avut loc în intervalul Prime Time, între 7:00 și 10:00.
Banii investiți de primarul Robert Negoiță în online l-au ajutat să propage noul motto al sectorului: Sector 3, cei mai buni! Psnews, Digi24, Hotnews sunt doar câteva dintre publicațiile online care au publicat advertoriale pe site-ul lor.
Cum s-au cheltuit banii?
„O administrație locală, eficientă înseamnă cheltuirea rațională și cumpătată a fiecărui bănuț. Dar și transparența totală a întregii activități.”
Robert Negoiță, primarul sectorului 3, la începutul anului 2019
În 2019, edilul sectorului 3 anunța pe Facebook că Primăria Sectorului 3 și instituțiile subordonate sunt supuse unui regulament strict ce prevede publicarea tuturor contractelor și facturilor. Chiar și așa, cele 12 milioane de lei care au ajuns la trusturile de presă din România au fost cheltuite netransparent.
Într-o primă fază, Primăria Sectorului 3 a încheiat trei contracte pentru servicii de promovare cu Smart City Invest S3, o companie deținută de Consiliul Local al Sectorului 3. Acestea sunt disponibile pentru oricine, însă nu menționează nimic despre publicațiile care au primit milioane de lei din bani publici.
Pentru a afla cum s-au cheltuit de fapt banii, avem nevoie de facturile pe care le-a încheiat Smart City Invest cu agențiile de media. Abia de acolo putem afla care este presa care a primit bani de la Negoiță. În ultimii doi ani și jumătate aceste facturi au fost ascunse, iar administrația a refuzat să le pună la dispoziția presei. De-a lungul timpului, mai mulți consilieri locali au solicitat în baza cadrului legal în vigoare ca documentele să fie publicate pe site.
„În ceea ce privește solicitarea dvs. privitoare la contractele și anexele pe care societatea noastră le-a încheiat cu difuzorii mass-media vă învederăm faptul că aceasta cuprind clauze de confidențialitate introduse la solicitarea expresă a difuzorilor.”
Nicolae Nedelia, președinte Consiliu de Administrație Smart City Invest S3
În cazul acesta, nu s-a mai ținut cont de regulamentul și de hotărârea de consiliu pe care Robert Negoiță le promova cu #TransparentaSector3. Chiar și așa, recent, după repetate încercări, Buletin de București a reușit să obțină cele peste 150 de facturi.
Presa și primăria
Ionuț Codreanu, analist media în cadrul Active Watch, ne-a spus că independența și credibilitatea presei sunt afectate de astfel de practici. Mai mult, o cercetare de anul acesta a scos la suprafață faptul că aceste tipuri de colaborări alimentează auto-cenzura în redacții.
„Astfel de practici nu fac altceva decât să erodeze și mai mult credibilitatea și independența editorială a instituțiilor de presă, dar afectează și participarea publică.
Din păcate, acest tip de campanii hibrid nu sunt reglementate de codurile electoral și audiovizual. Anul trecut, de exemplu, am avut o inflație de reclame comandate de autorități locale în sloturile de publicitate comercială, atât în perioada pre-electorală, cât și în timpul campaniei.
E oarecum paradoxal apetitul unor administrații pentru campanii ample de auto-promovare, în contrast cu dorința de a răspunde la informații de interes public. Deși Legea Administrației Publice Locale și Codul Administrativ au prevederi clare privind transparența decizională și informațiile de interes public, edilii investesc masiv în campanii de marketing. Nu întâmplător, aceste campanii se derulează în context electoral, campaniile fiind finanțate din bugetele locale.
Într-o cercetare de anul acesta, în care am documentat principalele dificultăți ale presei, mai mulți jurnaliști din presa națională și locală au arătat că aceste colaborări, ambalate în campanii publicitare sau “proiecte speciale”, alimentează auto-cenzura din redacții. În unele redacții din țară cenzura este mult mai explicită, jurnaliștii fiind descurajați să investigheze activitatea administrațiilor locale sau ale companiilor apropiate. Este greu de estimat amplitudinea acestui fenomen, dar, dacă ne uităm la problemele endemice din comunitățile locale, unde “n-o să se schimbe nimic”, dar și la lipsa de transparență în guvernare, parcă intuiești că una dintre cauze este tocmai lipsa unor câini de pază. Unii câini sunt bine hrăniți, cu instinctele diminuate, alții sunt puși cu botul pe labe.”
Primăria Sectorului 3 și Smart City Invest S3 nu ne-au răspuns până la momentul publicării articolului, deși au citit mailul trimis de mai multe ori.
În total, banii cheltuiți de Primăria Sector 3 pentru servicii de promovare în 2019 și 2020 însumează aproximativ 17 milioane de lei. În acest articol am prezentat doar sumele care au ajuns la presă. Într-un episod viitor vom arăta cine sunt firmele care au realizat spoturile publicitare, cine a beneficiat de pe urma campaniilor outdoor și cum au avut loc sondajele și cercetările de piață.
Grafică: Ion Mateș
Sursă cover: Octav Ganea/ INQUAM
Comments are closed.