Costurile de sănătate, provocate de poluarea aerului din Bucureşti, sunt cele mai mari din Europa, şi ajung la aproximativ 3.000 de euro/persoană, de aceea este nevoie de implementarea de Zone cu Nivel Scăzut de Emisii (ZNSE), până în anul 2025, în vederea îmbunătăţirii calităţii aerului, susţin experţii Asociaţiei 2Celsius, într-o analiză citată de Agerpres.
Costurile de sănătate provocate de poluarea aerului din Bucureşti sunt cele mai mari din Europa, de aproximativ 3.000 de euro. De altfel, și un studiu realizat de o echipă interdisciplinară de la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” și Academia de Studii Economice și prezentat în octombrie 2023, a scos la iveală date îngrijorătoare cu privire la perioadele când senzorii de monitorizare a calității aerului înregistrează depășiri, după cum Buletin de București a arătat aici.
Totodată, Agenţia Europeană de Mediu, anunţă că poluarea atmosferică rămâne în continuare principalul risc de mediu pentru sănătatea europenilor şi estimează că cel puţin 253.000 de decese din UE, în 2021, pot fi imputate expunerii la poluarea cu particule fine în suspensie (PM2,5) peste concentraţia de 5 micrograme/mc, recomandată de OMS”, mai arată sursa citată de Agerpres.
Potrivit unei cercetări, realizată de 2Celsius şi Ecopolis în 2023, prin care a fost monitorizat nivelul dioxidului de azot (NO2 ) din 21 de locuri din Bucureşti, au fost înregistrate depăşiri ale pragurilor limită impuse de legislaţie în şase puncte. NO2 este un gaz rezultat din traficul rutier, activităţile industriale şi producerea energiei electrice şi, în cantităţi ridicate, afectează sănătatea umană, provocând în special afecţiuni respiratorii.
„Bucureştiul trece de ani de zile printr-o criză de mobilitate care a însemnat că oraşul este sufocat de maşini şi de emisiile acestora. Zonele de emisii reduse sunt una dintre cele mai eficiente modalităţi pentru a îmbunătăţi calitatea aerului în oraşe, cu atât mai mult cu cât acestea sunt implementate pe întreaga lui suprafaţă. Ele trebuie să funcţioneze împreună cu o reţea funcţională şi cât mai densă de monitorizare a calităţii aerului, pentru că numai aşa le putem arăta oamenilor cât de eficiente sunt aceste zone (…)”, a explicat Mihai Stoica, directorul executiv al 2Celsius, în analiza citată de Agerpres.
Ce sunt Zonele cu Nivel Scăzut de Emisii
În acest sens, organizaţia de mediu a prezentat o propunere de implementare a unor asemenea zone în Raportul privind arderile de deşeuri şi alte materiale valorificabile în Bucureşti şi Ilfov, elaborat de Ecopolis şi AerLive în 2021. Zonele cu Nivel Scăzut de Emisii(ZNSE), conform Legii 155/2023 privind mobilitatea urbană durabilă, reprezintă arii urbane delimitate în care accesul vehiculelor este restricţionat sau reglementat în funcţie de nivelul emisiilor poluante pe care acestea le generează.
Potrivit actului normative, ZNSE se marchează cu indicatoare de către autoritățile administrației publice locale, care pot totodată să stabilească regulile și tarifele de acces al vehiculelor în interiorul acestora. Acestea pot fi de două tipuri:
- ZNSE pentru care se stabilesc tarife de acces, caz în care autoritatea administrației publice locale care instituie aceste ZNSE trebuie să implementeze mecanisme care să asigure accesul în mod controlat în interiorul ZNSE;
- ZNSE pentru care nu se stabilesc tarife de acces, ci doar reguli de acces, caz în care autoritatea administrației publice locale care instituie aceste zone nu trebuie să implementeze mecanisme care să asigure accesul în mod controlat în interiorul acestor zone, de exemplu bariere de acces, dar trebuie să asigure controlul aleatoriu al accesului în aceste zone prin intermediul poliției locale.
Scopul principal al acestor zone este de a reduce poluarea atmosferică şi fonică, promovând astfel un mediu mai sănătos pentru locuitori şi contribuind la îmbunătăţirea calităţii vieţii în oraşe.
„Autorităţile locale sunt responsabile pentru delimitarea şi gestionarea acestor zone, având libertatea de a stabili regulile specifice în funcţie de necesităţile şi particularităţile fiecărui oraş. Prin aceste măsuri, se urmăreşte nu doar reducerea poluării, ci şi încurajarea adoptării unor obiceiuri de mobilitate urbană mai durabile şi mai prietenoase cu mediul”, susţin reprezentanţii asociaţiei de profil.
Poluarea aerului este asociată cu o gamă largă de probleme de sănătate, inclusiv boli respiratorii cronice, boli cardiovasculare şi cancer pulmonar. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că poluarea aerului cauzează anual aproximativ 7 milioane de decese premature la nivel global.
CITEȘTE ȘI
Comments are closed.