Zona retrocedată din IOR a fost identificată ca „SPAȚIU VERDE” în Registrul Spațiilor Verzi (RSV) al Municipiului București, un sistem informatic pentru inventarierea arborilor din Capitală.
Datele nu au mai fost actualizate de peste un deceniu, întrucât registrul nu asigură interfaţa necesară. La acest moment, rolul său este strict consultativ, neavând valoare administrativă sau juridică.
Măcelul din Parcul IOR continuă pe terenul retrocedat, unde zeci de arbori și arbuști au fost doborâți recent, așa cum a scris Buletin de București aici. Deși noul Cod Silvic a intrat în vigoare din 11 ianuarie, tăierile încă sunt considerate contravenție, fiind pedepsite cu amenzi derizorii de 25 lei/ copac.
Ce spune Ministerul Mediului despre zona retrocedată din IOR
La solicitarea Buletin de București, Ministerul Mediului a transmis că „tăierile ilegale pot fi sancționate conform Art. 140 din noul Cod Silvic, cu condiția ca zona respectivă să fie clasificată drept spațiu verde conform Legii nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților.
Această încadrare trebuie să fie confirmată oficial de către Primăria Municipiului București.”
Registrul Spațiilor Verzi, fără valoare juridică, dar cu multiple deficiențe
Am contactat Primăria Capitalei, pentru a afla care este încadrarea oficială a zonei retrocedate. Răspunsul a venit sub forma unei trimiteri la Registrul Spaţiilor Verzi, un sistem informaţional realizat în perioada 2009-2013, criticat inclusiv de Curtea de Conturi pentru creșterea artificială a suprafeței de spații verzi, se arată într-un articol Press One.
„Astfel, în data de 15.01.2025, terenul la care faceți referire, respectiv zona retrocedată învecinată parcului Alexandru Ioan Cuza (IOR), a fost căutat prin introducerea în câmpul căutare a termenului parc, tip: spațiu verde,
denumire: Alexandru Ioan Cuza, aplicația identificând imobilul respectiv ca SPAȚIU VERDE fără a fi furnizate alte informații cu privire la acesta (ex. nr. cadastral, proprietar/administrator) elemente prevăzute în fișa spațiului
verde.”, a transmis PMB la solicitarea Buletin de București.
De altfel, RSV nu a fost aprobat niciodată în Consiliul General al Municipiului București, motiv pentru care nu are valoare administrativă și nu produce efecte juridice.
Alte deficiențe ale sistemului de inventariere sunt listate și în răspunsul Primăriei Capitalei: Registrul nu
asigură interfața necesară pentru actualizarea datelor, nu generează rapoarte și nu furnizează „Fișa Spațiului Verde”.
Şi Buletin de Bucureşti a descoperit sincope majore între realitatea din teren şi cea din cadastrul verde al PMB, cum ar fi arbori care lipsesc din sistemul informaţional.
Codul Silvic: Tăierile din oraşe devin infracţiuni
Tăierile ilegale de arbori din interiorul oraşelor au devenit infracțiune și pot fi pedepsite inclusiv cu închisoare, conform Art. 140 din noul Cod Silvic.
(1) Distrugerea, degradarea, în orice mod, fără drept, a vegetației forestiere instalate pe spatiile verzi, conform Legii 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Tentativa se pedepsește.
Cu toate că legea a intrat în vigoare din 11 ianuarie, tăierile din zona retrocedată încă sunt considerate contravenție de agenții de poliție care au venit la fața locului, fiind sancționate cu amenzile derizorii stabilite printr-o hotărâre a Consiliului General al Municipiului București din 2009.
Mai precis, actul normativ prevede amenzi cuprinse între 50 de lei și 100 de lei pentru persoanele fizice care taie arbori fără aviz. Amenzile se reduc la jumătate dacă sunt achitate în termen de 15 zile, deci tăierea unui arbore poate costa doar 25 lei/ copac.
Promisiunile lui Nicuşor Dan nu s-au îndeplinit. Cum justifică primarul
În răspunsul municipalităţii se precizează cum s-au iniţiat demersuri pentru actualizarea RSV, însă nu sunt menţionate detalii concrete despre măsurile luate sau stadiul de implementare al proiectului.
De altfel, actualizarea Registrului a fost una dintre principalele promisiuni ale primarul general Nicuşor Dan, încă din campania electorală din 2020.
În mai 2024, edilul declarat că Registrul nu mai este prioritar, blamând Parlamentul pentru introducerea unui alineat în lege, potrivit căruia nu poţi inventaria un spaţiu verde privat fără ca acesta să fie expropriat.
”Registrul spaţiilor verzi nu este prioritar pentru că, printr-o acţiune meschină şi nocivă, Parlamentul României a introdus în legea 24/ 2007 articolul 18, alineatul 9 care spune că nu poţi să inventariezi un spaţiu verde privat fără să îl expropriezi înainte. Noi avem câteva sute, poate mii de spaţii verzi private, de exemplu retrocedări în parcuri, pe spaţiile verzi dintre blocuri şi oamenii aceia, folosind legislaţia din momentul ăsta, au un regim de spaţiu verde, ei nu pot să construiască, însă noi, ca să le trecem terenurilor în regimul spaţiilor verzi, ar trebui să expropriem înainte, ceea ce nu avem bani. E o chestiune de 5 sau 6 miliarde de euro, pe care evident nu îi avem”, a explicat primarul.
„Terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curți-construcții, terenuri ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spații verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislației în domeniu.” – Art. 18, alin. 9 din Legea 24
Ce se întâmplă până la actualizarea Registrului
Primăria Capitalei transmite că: „până la finalizarea actualizării registrului, spațiilor verzi din Municipiul București li se aplică prevederile legislației de mediu în vigoare, respectiv: prevederile O.U.G. nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare, care la Art. 71, alin. 1 stipulează că, „schimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații verzi şi/sau prevăzute ca atare în documentațiile de urbanism, reducerea suprafețelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora”, dar și ale Legii nr. 313/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din zonele urbane, care la Art. III stipulează că, „până la realizarea registrelor locale ale spațiilor verzi, schimbarea destinației spațiilor verzi definite ca atare în Legea nr. 24/2007 poate fi făcută doar pe baza unor documentații de urbanism legal aprobate, care să stabilească și lucrările de utilitate publică necesare”.
Principalul argument pentru care bucata retrocedată din Parcul IOR nu ar fi considerată spaţiu verde se referă la regimul de proprietate – privat şi categoria de folosinţă – curţi construcţii.
Avocat: „Poliția, Parchetul ar trebui să se sesizeze din oficiu și să deschidă un dosar penal”
Reporterii Buletin de București au contactat-o și pe Cătălina Rădulescu, avocată specializată pe litigii și pasionată de dreptul mediului, pentru un punct de vedere. Experta a explicat cum, din punctul său de vedere, toate tăierile de arbori care au avut loc după 11 ianuarie, data la care a intrat în vigoare noul Cod, ar trebui sancționate conform Art. 140, chiar dacă PMB nu are un Registru funcţional.
„Este spațiu verde conform Legii Spațiilor Verzi, din câte știu eu, pentru că există acte la Primăria București, conform cărora acolo a fost construit un parc. Nu știu de ce sau cum nu au fost valorificate în instanță, dar în mod normal ar trebui.”
Referitor la alineatul 9 din Art. 18 al Legii Spațiilor Verzi, avocata Cătălina Rădulescu a declarat că acesta nu se aplică în cazul IOR, întrucât terenul retrocedat a fost întâi spațiu verde, devenind ulterior proprietate privată, iar legea nu are putere retroactivă.
De altfel, şi amenda-record de 35 milioane de euro aplicată de Poliția Locală a Municipiului București s-a bazat pe un articol din legea 24 pe 2007, care spune că reducerea spaţiului verde sau schimbarea destinaţiei spaţiului verde se poate amenda cu 1000-2000 de lei pe metrul pătrat.
Reamintim, sancțiunea a fost contestată în instanță, însă procesul a fost suspendat, în urma decesului proprietarei Maria Cocoru.
