Maria Cocoru, fosta proprietară a zonei retrocedate din Parcul IOR, a fost implicată în zeci de procese cu autoritățile locale. O parte au fost suspendate pentru introducerea moștenitorilor în cauză, altele sunt încă în curs de judecare, în ciuda situației juridice incerte a terenului de 12 hectare. Un astfel de proces va avea loc astăzi, 28 mai, la Judecătoria Sectorului 3, conform portal.just.ro.
Procesul a fost deschis de Maria Cocoru împotriva Primăriei Sectorului 3, pentru contestarea unei amenzi. Între timp, reclamanta a decedat. Ședința de judecată este programată la ora 13:00, la Judecătoria Sectorului 3, se arată pe portalul instanţelor de judecată.
Moștenitorii zonei retrocedate rămân anonimi. Ce prevede legea
Decesul proprietarei celor 12 hectare retrocedate din IOR a fost confirmat de Curtea de Apel București din septembrie 2024, însă moartea Mariei Cocoru a avut loc încă din 19 iulie, se arată în motivarea instanţei dintr-un dosar similar.
„Potrivit certificatului de deces depus la dosarul cauzei, fila 128 din dosar, rezultă că petenta figurează ca „decedat” conform actului nr. 9025/2024, din data de 19.07.2024.”
Potrivit unor surse Buletin de Bucureşti, moştenitorii zonei retrocedate din Parcul IOR rămân anonimi în continuare, la mai bine de zece luni de la decesul Mariei Cocoru.
Dreptul de opţiune succesorală se exercită în termen de un an de la data deschiderii moştenirii, conform Art. 1103 din Codul Civil.
În cazul moștenirii exprese, posibilii succesori trebuie să facă o declarație notarială să accepte moștenirea. Nu este necesar ca moștenirea să fie dezbătută în acel an, adică să se împartă bunurile, ci doar să-și manifeste intenția de a accepta moștenirea.
Totuși, avocatul consultat de Buletin de București explică faptul că moștenirea poate fi acceptată și tacit, fără declarație notarială, atunci când moștenitorul face un act pe care nu l-ar putea face decât în calitate de proprietar, cum ar fi să plătească impozit pe un teren sau să se mute în casa defunctului.
În momentul în care face acte de administrare sau de dispoziție, din care să rezulte fără echivoc că persoana respectivă acceptă moștenirea.
După expirarea termenului de opțiune succesorală, unitatea administrativ-teritorială poate începe demersurile ca moștenirea să intre în patrimoniul său.
După expirarea termenului de opțiune succesorală, unitatea administrativ-teritorială poate începe demersurile ca moștenirea să intre în patrimoniul său.
În plus, Articolul 1.137, privind somarea succesibililor, din Codul Civil stabilește că: „dacă în termen de un an şi 6 luni de la deschiderea moştenirii nu s-a înfăţişat niciun succesibil, notarul, la cererea oricărei persoane interesate, îi va soma pe toţi succesibilii, printr-o publicaţie făcută la locul deschiderii moştenirii, la locul unde se află imobilele din patrimoniul succesoral, precum şi într-un ziar de largă circulaţie, pe cheltuiala moştenirii, să se înfăţişeze la biroul său în termen de cel mult două luni de la publicare.
Dacă niciun succesibil nu se prezintă în termenul fixat în publicaţie, notarul va constata că moştenirea este vacantă.”
Ulterior, dacă totuși există moștenitori, vor fi nevoiți să exercite „petiția de ereditate împotriva comunei, oraşului sau, după caz, municipiului”.
Cine se află în spatele Mariei Cocoru
În spatele Mariei Cocoru, femeia de 90 de ani, decedată între timp, care apare în acte ca cea care deține zona retrocedată din Parcul IOR, s-ar afla familia Băjenaru, potrivit unei investigații Snoop.
Maria Cocoru ar fi ruda lor. Familia Băjenaru are legături politice, afaceri imobiliare și contracte cu statul. În ultimii ani, zona retrocedată a fost transformată într-un câmp devastat care urmează să fie închiriat.
În ciuda numeroaselor controverse din jurul numelui său, femeia nu a apărut niciodată public. Mai mult, vecinii de pe strada Piscului, din Sectorul 4, nici nu știu cum arată Maria Cocoru, scriu jurnaliștii Snoop.
I-au auzit numele în repetate rânduri la TV, i l-au citit în ziare și pe site-uri, cam de fiecare dată când apărea o știre despre un incendiu sau o defrișare masivă în Parcul IOR. Îi cunosc numele și de la avizierul de întreținere: o singură persoană la apartamentul numărul 70. Dar nu au văzut-o niciodată, nici ieșind la cumpărături, nici la ședințele de bloc, nici pe banca de pe aleea din față.
„Eu locuiesc aici din ‘86 și nu știu cum arată”, spune o locatară. „Știu că e o întreagă poveste cu parcul, cu amenzile. Dar ea aici nu mai locuia de mulți ani. Stă un nepot al ei.” Un nepot din familia Băjenaru. E ceea ce le-a spus jurnaliștilor care au venit, până anul trecut, să bată la ușa apartamentului Mariei Cocoru.
Mai multe detali despre familia Băjenaru în Snoop.
