Compania Națională de Investiții Rutiere a transmis către Agenția Națională pentru Achiziții Publice documentația unui nou proiect de infrastructură cu impact direct asupra zonei de Nord a Capitalei.
Instituția inițiază procedura de licitație pentru un drum expres conceput strict pentru a asigura conexiunea între Autostrada A0 București Nord și viitorul Terminal 2 al Aeroportului Internațional Henri Coandă.
Noua legătura ar trebui să asigure și descărcarea de pe A3 București-Ploiești într-o zonă care ar fi trebuit să beneficieze de acestă facilitate încă de la proiectarea A0.
Valoarea calculată a investiției anunțată de Compania Națională de Investiții Rutiere depășește pragul de 400 de milioane de lei, adică aproximativ 79 de milioane de euro. Documentația așteaptă în prezent validarea oficială, pas obligatoriu pentru publicarea ulterioară în Sistemul Electronic de Achiziții Publice.
Procedura de validare la nivelul Agenției Naționale pentru Achiziții Publice reprezintă un prim filtru birocratic care ar putea însă genera întârzieri imediate.
Această etapă presupune verificarea clauzelor contractuale și a documentației tehnice iar experții agenției au posibilitatea să „întoarcă” documentele la autoritatea contractantă pentru clarificări, lucru ce ar putea decala momentul în care companiile de construcții pot depune oferte financiare.
Un drum necesar, „uitat” la proiectarea A0
Noua conexiune rutieră ar reduce timpul de deplasare la doar două minute între zona de Est a Aeroportului Otopeni și Autostrada București.
În peisajul actual, șoferii pierd aproape 20 de minute pentru a parcurge un traseu ocolitor de 16 până la 20 de kilometri, pe drumurile județene adiacente.
In plus, proiectul rutier ar deservi comunitățile din localitățile Otopeni, Tunari și Balotești și va fluidiza a transport de mărfuri pentru zona cargo.
Aceste proiecții de trafic depind exclusiv de concretizarea planurilor de extindere a aeroportului din Otopeni, proiecte aflate momentan departe de execuția pe teren, după cum Buletin de București a arătat aici.
Detalii tehnice pentru o șosea „de perspectivă”
Drumul are o lungime de 2,55 kilometri. Caietul de sarcini impune constructorului proiectarea și execuția unui nod rutier de tip „treflă” iar intersecția asigură descărcarea traficului din autostrada A0. Bretelele însumează un total de 7,5 kilometri, o distanță de trei ori mai mare decât lungimea efectivă a drumului expres principal.
În plus, proiectul tehnic solicită ridicarea unor pasaje supraterane. Șoseaua va supratraversa drumul județean 200B, paralel cu DN1 și autostrada A0 Nord.
De asemenea, constructorul va amenaja un sens giratoriu necesar pentru integrarea traficului cu drumul județean 200 B, pe relația Tunari, Autostrada A0, Balotești.
Contractul stipulează un termen fix de 30 de luni, interval alocat atât etapei de proiectare cât și execuției propriu-zise a lucrărilor.
Planuri logistice pe hârtie și bugete insuficiente
Acest drum expres reprezintă doar o fracțiune dintr-un ecosistem de infrastructură desenat de autorități pentru nordul județului Ilfov. Intersecția cu Autostrada București se leagă direct de un proiect mai vechi, despre care Buletin de București a scris aici.
Consiliul Județean are aprobat un studiu de fezabilitate și indicatorii tehnico-economici pentru nodul intermodal București-Ilfov. Acest hub logistic viza o suprafață planificată de 110 hectare în zona Moara Vlăsiei, la nord de Aeroportul Otopeni
Planurile județene prevăd construcția a două terminale cargo și a unui parc logistic de mari dimensiuni. Autoritățile locale vizează de ani buni o concurență directă cu polul logistic consacrat în Vestul Capitalei, dezvoltat natural de-a lungul autostrăzii A1.
Noul terminal de mărfuri ar urma să funcționeze în sudul comunei Moara Vlăsiei. Locația specifică se află lângă calea ferată București-Urziceni și secționează autostrada A3 București-Ploiești.
Investiția necesară pentru nodul intermodal atinge valoarea de un miliard de lei. La momentul aprobării documentației, administrația județeană recunoștea un deficit masiv de capital, cu venituri proprii de maximum 250 de milioane de lei.
Consilierul județean Gabriel Cărbunaru explica atunci pentru Buletin de București că proiectul nu dispune de nicio sursă concretă de finanțare. Instituția miza exclusiv pe atragerea unor fonduri europene sau a banilor din Planul Național de Redresare și Reziliență.
