Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Wednesday , 18 September 2024
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleMainSănătate

UMF București este implicată într-o cercetare pentru un medicament experimental

185
UMF București este implicată într-o cercetare pentru un medicament experimental. Foto Pexels.com
UMF București este implicată într-o cercetare pentru un medicament experimental. Foto Pexels.com

UMF București este implicată într-un proiect internațional care investighează un medicament experimental pentru tratarea sindromului de detresă respiratorie acută (SDRA).

Afecțiunea gravă poate fi declanșată de o varietate de factori, inclusiv de infecția cu Covid-19, și are o rată de mortalitate de 45% în spital, potrivit newsletter-ului de comunicare științifică SciDigest.

Consorțiu de cercetare, format din oameni de știință din 13 țări, studiază un medicament inspirat de natură, pentru a găsi un tratament pentru această boală pentru care, în prezent, nu există niciun tratament eficient.

SDRA este o afecțiune dificil de gestionat de secțiile de terapie intensivă. Cercetătorii din cadrul proiectului COVend  estimează că există între 30 000 și 120 000 de cazuri în UE în fiecare an, ceea ce acesta reprezintă aproximativ 10% din totalul internărilor la ATI.

CITEȘTE ȘI: Robert Negoiţă la DNA, în legătură cu o autorizaţie de construcţie

UMF București este implicată într-o cercetare pentru tratarea sindromului de detresă respiratorie acută

Detresa respiratorie acută apare atunci când lichidul se acumulează în sacii de aer (alveole) ai plămânilor unui pacient, împiedicându-i să se umple corespunzător cu aer și împiedicând oxigenul să ajungă în organism, adesea cu consecințe fatale.

Pacienții care supraviețuiesc suferă adesea de cicatrici permanente la nivelul plămânilor.

„SDRA este o afecțiune devastatoare, care nu numai că are o rată ridicată de mortalitate, dar duce și la o recuperare lungă pentru mulți supraviețuitori”, a declarat profesorul Kai Zacharowski, director al Clinicii de anestezie, terapie intensivă și terapia durerii de la Spitalul Universitar Goethe din Frankfurt, Germania,.

În 2014, profesorul trata un caz deosebit de complicat al unui pacient cu Ebola aflat în criză respiratorie acută.

Pe măsură ce starea bărbatului se înrăutățea, Zacharowski a apelat la un nou medicament experimental – o moleculă prezentă în mod natural în corpul uman (FX06) – care spera că ar putea stabiliza pacientul.

Intervenția a funcționat. Un rezultat care a fost atât o sursă de inspirație profesională, cât și o împlinire personală.

„Am reușit să salvăm viața unui om, a unui tată și a unui coleg”, a declarat Zacharowski, citat pe site-ul Horizon.

CITEȘTE ȘI: Mărturii din Spitalul Sf. Pantelimon: o asistentă a declarat că doctorița i-a spus că pacientul e „DE LĂSAT” și să-i scadă doza

Ce caută cercetătorii

FX06 este un fragment de proteină prezent în mod natural în organismul uman, care se leagă de celulele care căptușesc vasele de sânge, contribuind la protejarea acestora.

Medicamentul poate reduce potențial cauza mecanică a SDRA – atunci când lichidul din vasele de sânge foarte mici se scurge în țesutul înconjurător, inclusiv în alveole.

Echipa de cercetare COVend a reușit să organizeze primul studiu clinic pentru utilizarea FX06 în cazurile ușoare și moderate de SDRA. Ei recrutează în prezent aproximativ 260 de pacienți în Franța, Germania, Lituania, România și Spania. Rezultatele sunt așteptate undeva la începutul sau mijlocul anului 2026.

Scopul este de a identifica pacienții care vor beneficia cel mai mult de tratamentul cu FX06. Pentru a face acest lucru, echipa COVend face profilul a sute de molecule din sângele pacienților și utilizează inteligența artificială pentru a studia rolul lor în evoluția bolii, se arată în prezentarea proiectului.

scris de

Răzvan Chiruță

Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

pe același subiect