O firmă deținută de miliardarul Ion Țiriac vrea înapoi terenurile expropiate pentru lărgirea Aeroportului Otopeni, potrivit unui dosar deschis la Tribunalul Ilfov și citat de Asociația Pro Infrastuctura.
Extinderea aeroportului a fost avizată de către Guvern încă din 2018. La acel moment, valoarea investițiilor era estimată la un miliard de euro. 250 de milioane de euro au fost alocați doar pentru expropierea terenurilor necesare.
Exproprierile aferente Terminalului 2 al Aeroportului Internațional Henri Coandă au început în 2019 și finalizate în 2021.
După șase ani de la avizarea extinderii, Terminalul 2 este încă în faza de proiect. Prin urmare, firma Ion Țiriac Air SRL a cerut acum ca terenurile care i-au fost luate să îi fie returnate.
„Legea îi permite să ceară acest lucru dacă statul nu face investiția pentru care a fost expropriat. CNAB, compania de stat care administrează cele două aeroporturi ale Capitalei, a actualizat studiul de fezabilitate necesar noului terminal și este într-o fază avansată cu documentația de licitație necesară proiectării și execuției.
Dar ministrul Sorin Grindeanu nu este capabil să atragă finanțare de la instituțiile financiare internaționale. Practic în 3 ani de zile, la nivel guvernamental, nu s-a făcut absolut niciun progres real ca să se asigure banii necesari celui mai important proiect de infrastructură aeriană a țării”, a scris Asociația Pro Infrastructura.
CITEȘTE ȘI: Cine sunt candidații PSD care vor să reprezinte Bucureștiul în Parlament
De ce Țiriac vrea înapoi terenurile expropiate
Planurile pentru mărirea capacității Aeroportului Internațional „Henri Coandă”, de la Otopeni, cu Terminalul 2 au fost deocamdată amânate. Ministrul Transporturilor a declarat, în august, că momentan nu se justifică investiția, deoarece Terminalul 1 nu și-a atins capacitatea totală.
„Capacitatea actualului terminal este undeva la 24-25 de milioane de călători pe an. Nu am ajuns încă acolo, suntem încă sub 20 de milioane.
Asta nu înseamnă că nu trebuie avute în vedere planuri pentru construcţia noului terminal, Terminalului 2 şi investiţii în Terminalul 1 pentru că nu se exclud una pe alta”, declara Sorin Grindeanu luna trecută.
Acesta a afirmat tot atunci că sursa de finanţare pentru Terminalul 2 se decide politic, putând fi realizat fie dintr-un împrumut, fie prin parteneriat public-privat.
„Partea cealaltă, terminalul, studiem la nivel de guvern, fiindcă sunt mai mult abordări pe care putem să le avem.
Pe de o parte, putem să-l facem noi, cu împrumuturi externe, Bancă Mondială, BEI, toată lumea vrea să dea bani, sau putem să abordăm o altă cale, cea a parteneriatului public-privat, asta e o decizie politică pe care trebuie să o luăm la nivel de guvern”, a afirmat ministrul.
Asociația Pro Infrastructura afirmă că soluțiile găsite de Guvern nu sunt avantajoase pentru statul român.
„Guvernul actual încearcă o variantă pe genunchi potențial păguboasă: concesionarea infrastructurii aeroportuare din București către investitori din zona Golfului.
În principiu, noi nu suntem împotriva concesionării DACĂ este făcută corespunzător. Soluția este folosită pe scară largă în regiunea noastră și chiar la aeroporturi europene cu pretenții.
Dar dacă este făcută fără transparență, fără profesionalism și fără consultanță de specialitate oferită de Banca Mondială și/sau BERD, avem mari dubii că soluția e una viabilă și autoritățile pot obține cel mai profitabil «deal» pentru România.
Mai ales că instituțiile financiare internaționale amintite pot oferi banii necesari la dobânzi avantajoase”, menționează asociația.
CITEȘTE ȘI: Curățenie cu forța pe proprietățile private din Sectorului 5. Avocat: „Este neconstituțional și nelegal”
Ce investiții se mai fac la Aeroportul Otopeni
Pro Infrastructura notează că Terminalul 1 al Aeroportului Otopeni a fost modernizat ultima oară în 2011 și este proiectat la o capacitate anuală de 6 milioane de pasageri, nu 25 de milioane cum susține ministrul Transporturilor.
„Traficul în 2024 va depăși 15 milioane. Așadar, este probabil cel mai uzat aeroport, tehnic și moral, al unei capitale europene.
Terminalul 2 ar fi trebuit să livreze aproximativ 100.000 mp de spații noi și 25 de porți de îmbarcare. Dar, cu lipsa totală de implicare pe subiect din partea Ministerului Transporturilor, nu va putea fi inaugurat mai devreme de 2032”, avertizează Asociația Pro Infrastructura.
Țiriac a pierdut în afacerea terenurilor expropiate pentru Terminalul 2
Ion Țiriac s-a păcălit pentru că a cumpărat 50 de hectare în 2006, de la unul dintre afaceriștii „Grupului de la Monaco”, cu un milion de euro pe hectar. Când s-a decis expropierea pentru Terminalul 2, prețurile scăzuseră la jumătate, nota Libertatea, în 2018.
În iulie 2006, Ion Ţiriac cumpăra, prin Ion Țiriac Air, două terenuri de 206.000 de metri pătraţi şi de 277.000 de metri pătrați, poziționate în perimetrul de dezvoltare al aeroportului, acolo unde, potrivit planurilor, ar trebui să fie construit un nou turn de control şi o nouă staţie de pompieri.
Preţul plătit: aproximativ 100 euro pe metru pătrat, adică 1 milion pe hectar sau aproape 50 de milioane de euro pe toată suprafaţa.
Când s-a făcut expropierea, prețurile în zona din jurul aeroportului variau între 30 şi 70 de euro pe metru pătrat, în funcţie de restricţiile aeronautice şi poziţia terenului.
Prin urmare, calculau jurnaliștii Libertatea, Ion Țiriac a mai recuperat doar aproximativ 25 de milioane de euro, jumătate din suma investită.
