Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Tuesday , 27 January 2026
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleBuletin de IlfovEconomicFeaturedPolitic

Tensiuni în PNL pe banii publici: Thuma, condamnat pentru corupție, îi cere lui Bolojan majorarea fondurilor cu 500% față de 2025 pentru Ilfov și invocă „modelul de la Oradea”

12
majorarea fondurilor
Tensiuni în PNL pe banii publici. FOTO: Inquam Photos / Bogdan Buda

Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov, critică proiectul bugetului de stat pentru anul 2026 și solicită majorarea fondurilor cu 500% față de alocarea din anul precedent.

Liberalul susține că la mijloc este un dezechilibru structural între taxele plătite de ilfoveni și banii care se întorc în comunitate și s-a folosit de declarațiile din trecut ale șefului său pe linie politică, Ilie Bolojan, pentru a forța o redistribuire a cotelor defalcate din impozitul pe venit.

Discuțiile aprinse pe marginea bugetului de stat 2026 scot la iveală tensiunile administrative dintre București și județul satelit.

Șeful administrației județene susține că actualul mecanism fiscal este depășit și condamnă „confiscarea” veniturilor generate de rezidenții din Ilfov de către bugetul central sau cel al Capitalei.

Miza disputei o reprezintă peste un miliard de lei, adică peste 200 de milioane de euro, generat anual de navetiștii care locuiesc în Ilfov, dar care muncesc în București.

Majorarea fondurilor și aritmetica navetei: 1,18 miliarde de lei pierduți anual

Pentru a justifica de ce este nevoie de majorarea fondurilor, Hubert Thuma a prezentat o analiză financiară care subliniază o discrepanța majoră dintre locul unde se produce venitul și locul unde se consumă resursele publice: 127.284 de persoane cu domiciliul în Ilfov sunt angajate în București.

Calculul lui Hubert Thuma pornește de la salariul mediu brut din Capitală, conturat de Institutul Național de Statistică la 11.928 de lei. Impozitul lunar pe venit aferent acestei sume este de 775 de lei.

Prin înmulțirea acestor valori cu numărul de salariați și cele 12 luni ale anului, ar rezulta o sumă totală de 1.183.741.200 de lei. Acești bani ar intra în vistieria Municipiului București sau a sectoarelor, în timp ce cheltuielile cu școlile, drumurile și utilitățile pentru acești contribuabili rămân în sarcina primăriilor din Ilfov.

Thuma reclamă faptul că, în 2025, județul a primit doar 100 de milioane de lei, aproximativ 20 de milioane de euro, din cotele defalcate, deși legea prevedea un procent de 1,5% din impozitul pe venit global repartizat Primăriei Generale.

Bugetul unic metropolitan, soluția de avarie

În contextul negocierilor, președintele CJ Ilfov s-a raliat primarul general, Ciprian Ciucu, care ar fi cerut instituirea unui buget unic pentru regiunea București-Ilfov.

Până la reorganizarea administrativ-teritorială, ar fi corect să existe un buget total București–Ilfov, iar repartizarea Impozitului pe Venit Global între cele două entități să se facă proporțional cu populația. Într-un astfel de model, Ilfovul ar trebui să primească cel puțin de 5 ori mai mult din impozitul pe venit global decât în 2025”, a spus Thuma.

Acesta avertizează că lipsa resurselor pentru Ilfov are efecte directe asupra Capitalei, care riscă să se blocheze din cauza traficului generat de o infrastructură limitrofă subdimensionată și a gestionării ineficiente a deșeurilor.

În plus, să se știe: Fără un Ilfov funcțional, Bucureștiul se va sufoca în trafic, deșeuri și ineficiență”, a spus acesta.

CITEȘTE ȘI „Trădarea” din Ilfov | Prefecta Simona Neculae, „omul lui Pandele”, trece de la PSD la PNL și rămâne pe funcție. Hubert Thuma își „consolidează” astfel puterea în județ

„Modelului Bolojan” vs. corupția din Ilfov

În plus, Huberth Thuma a recurs la un citat din 2017 al lui Ilie Bolojan, pe atunci primar al Oradei.

Nu ne dorim ca sumele produse în comunitățile noastre să fie „confiscate” de bugetul central/de stat și nu vrem să avem mai puțină autonomie locală. Cum spunea și domnul Bolojan în 2017, pe când era primar la Oradea: Administrația locală trebuie să aibă resursele necesare pentru a livra rezultate”, a mai spus Thuma.

Solicitarea președintelui CJ Ilfov privind majorarea fondurilor vine în contextul în care administrațiile locale din județ funcționează într-o zonă gri fața de administrațiile din București cu privire la transparența cheltuirii banilor și a deciziilor administrative.

CITEȘTE ȘI Curtea de Apel restabilește sechestrul pe averea primarului din Otopeni, după ce a fost ridicat anterior. Acuzat de DNA că a furat 7 milioane de euro, edilul invocă pentru a doua oară într-o lună „lipsa de apărare”

În plus, Ilfovul se confruntă cu cazuri răsunătoare de corupție, cum ar fi cel din Otopeni, acolo unde primarul este acuzat ca a furat din bugetul public 7 milioane de euro, bani destinați canalizării.

De altfel, Hubert Thuma a fost condamnat definitiv pentru fapte de corupție la închisoare cu suspendare.

Actualul președinte al Consiliului Județean Ilfov a primit în 13 octombrie 2014 o condamnare definitivă de „6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a influentei sau a autorității de către o persoana cu funcție de conducere într-un partid, in scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite”. 

Potrivit procurorilor, din funcția de vicepreședinte PNL Ilfov ar fi intermediat legăturile unui om de afaceri cu primarii unor comune și orașe, pe care i-ar fi determinat să-i faciliteze acestuia bunul mers al afacerii, cum ar fi facilitarea accesului la spații de depozitare sau primirea fictivă de utilaje.

CITEȘTE ȘI EDITORIAL | Cnezatul fărădelegilor de lângă Bucureşti. De la „Sectorul 0” din Mogoşoaia, la „Kilometrul 0” al corupției din România

Autor

  • Cătălin Doscaș

    Reporter și redactor-șef Buletin de București. Lucrează în mass-media de la vârsta de 15 ani când a publicat primele articole în presa locală din Tecuci. Ulterior, a lucrat în redacții de radio ca reporter, redactor şi prezentator (StudentFM, NaţionalFM, Radio Total, Smart FM) unde a acoperit domeniille politic, economic, social şi externe. Ulterior a fost editor-coordonator al postului Realitatea FM. Experienţa în jurnalismul on-line a dobândit-o la portalul B365.ro unde a fost editor. În 2012 s-a angajat în televiziune. La RealitateaTV a fost, pe rând, reporter la secţia Social, reporter special la emisiunea de reportaje şi anchete „Reporterii Realităţii” dar şi editor al jurnalelor de ştiri. Ulterior a făcut parte din secţia de Investigaţii de la Digi24 şi a lucrat la campania „România furată”. A revenit în presa scrisă în 2017 ca reporter special în cadrul unui proiect de repoziționare a tabloidului Libertatea în cotidian generalist. Este jurnalist Buletin de București din 2019.

scris de

Cătălin Doscaș

Reporter și redactor-șef Buletin de București. Lucrează în mass-media de la vârsta de 15 ani când a publicat primele articole în presa locală din Tecuci. Ulterior, a lucrat în redacții de radio ca reporter, redactor şi prezentator (StudentFM, NaţionalFM, Radio Total, Smart FM) unde a acoperit domeniille politic, economic, social şi externe. Ulterior a fost editor-coordonator al postului Realitatea FM. Experienţa în jurnalismul on-line a dobândit-o la portalul B365.ro unde a fost editor. În 2012 s-a angajat în televiziune. La RealitateaTV a fost, pe rând, reporter la secţia Social, reporter special la emisiunea de reportaje şi anchete „Reporterii Realităţii” dar şi editor al jurnalelor de ştiri. Ulterior a făcut parte din secţia de Investigaţii de la Digi24 şi a lucrat la campania „România furată”. A revenit în presa scrisă în 2017 ca reporter special în cadrul unui proiect de repoziționare a tabloidului Libertatea în cotidian generalist. Este jurnalist Buletin de București din 2019.

pe același subiect