Bilanțul termoenergetic al instalațiilor de transport și distribuție a energiei termice de la Compania Municipală Termoenergetica București S.A. pentru anul 2022 este votat astăzi de Consilierii Generali. Documentul arată o creştere a pierderilor de căldură iarna trecută dar şi o micşorare de pierderi reale pentru sistemul alimentat din centralele termice.
“Pierderile reale de căldură din rețeaua primară, punctele termice și rețelele de distribuție aferente acestora, în anul 2022, au fost de 39,88%. Pierderile reale de căldură pentru sistemul alimentat din centralele termice au fost de 9,55%”, se arată în raportul ataşat proiectului de hotărâre.
Pentru iarna 2021-2022, documentele consultate de Buletin de Bucureşti arată “că pierderile reale de căldura din rețeaua primară, punctele termice și rețelele de distribuție aferente acestora, în anul 2021, au fost de 36,77%. Pierderile reale de căldura pentru sistemul alimentat din centralele termice au fost de 9,72%”.
Principala cauză a pierderilor de energie termică din circuitul primar o reprezintă vechimea conductelor ce alcătuiesc rețeaua (65% dintre ele au peste 25 de ani vechime), consecința majoră fiind numărul mare de avarii ce se produc (2.241 de avarii remediate pe circuitul primar în anul 2022) și deteriorarea izolației clasice a conductelor.
Alte cauze pot să fie o supradimensionare a rețelelor față de consumurile actuale, dar și o lipsă a sistematizării rețelei.
“Planul de măsuri trebuie să se concentreze pe rețeaua primară, acolo unde pierderile de agent termic și energic termică sunt mari, mai ales dacă sunt corelate cu debitele tranzitate. Pentru reducerea pierderilor de energie înglobate în pierderile masice/valorice, precum și a celor prin radiație și convecție, se recomandă demararea programului de reabilitare a rețelelor termice primare prin înlocuirea acestora cu conducte preizolate prevăzute cu sistem de detectare automată a pierderilor”, mai arată raportul înaintat consilierilor generali.
Calculele mai arată că reabilitarea întregului sistem de transport ar fi un proiect care s-ar desfășura pe cel puțin 20 de ani și ar costa cel puțin 1 miliard de euro.
CITEŞTE ŞI
lasă un comentariu