Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Sunday , 25 January 2026
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleMainTermoficare

Termoenergetica are pierderi financiare uriașe: 887 de milioane de lei. Consiliul General urmează să aprobe un audit extern

19
Termoenergetica are pierderi
Foto Termoenergetica

Termoenergetica, societatea Primăriei Capitalei care distribuie agentul termic către bucureșteni, are pierderi financiare uriașe, acumulate din 2019, de când a fost înființată, până în prezent, potrivit unui proiect de hotărâre supus dezbaterii în Consiliul General al Municipiului București.

Proiectul prevede achiziționare de servicii de audit extern pentru Termoenergetica, pentru a identifica motivele pentru care s-au adunat atât de multe datorii și care sunt soluțiile pentru stingerea lor.

„Astfel, pentru a putea asigura continuitatea furnizării serviciului public devine evidentă necesitatea efectuării unei analize diagnostic pentru evaluarea situațtei financiare, operaționale și manageriale a Companiei Municipale Termoenergetica București SA, în scopul identificării valorii pierderilor și a surselor acumulării lor, permițând astfel recuperarea și corectarea aspectelor care au condus la apariția lor”, se arată în documentul consultat de Buletin de București.

Termoenergetica are pierderi financiare pentru că plătește mai mult decât încasează

Datoriile totale ale companiei care administrează sistemul de termoficare din București sunt de 1,611 miliarde de lei, calculate până pe 5 ianuarie anul acesta.

„La data de 05.01.2026, datoriile totale ale companiei se ridicau la valoarea de 1.611.243.254 lei, din care cître
furnizorii de energie termică se datora suma de 1.472.169.416 lei.

Dintre aceștia, numai către furnizorul principal de căldură – ELCEN București SA, datoria la aceeași dată se ridica la suma de 1.441 .112.269,56 de lei”, se mai arată în referatul de specialitate atașat proiectului de hotărâre.

Pe de altă parte, Termoenergetica avea de încasat, până pe 5 ianuarie, doar puțin peste 720 de milioane de lei, din care cea mai mare sumă provine din subvenția la căldură pe care trebuie să o achite Primăria Capitalei, în numele bucureștenilor.

„Suma datorată de municipalitate către companie, în contul compensației pentru diferența de preț a energiei termice furnizate populației era de 590.979.651 de lei. Astfel, la această dată menționată, diferența între datoriile companiei ș1 creanțele sale era de 887.817.421 de lei.

În mod evident, suma reprezentată de diferența dintre datoriile și creanțele companiei Ia data de 05.01.2026 nu poate să aibe decât semnificația unei pierderi acumulate pe întreaga perioadă a delegării, începând de la data de 01.12.2019 și până în prezent, pierdere a cărei natură trebuie clarificată în vederea recuperării ei”, se mai arată în referat.

CITEȘTE ȘI: Sistemul de termoficare face față cu greu gerului. ELCEN adaugă 300 de tone de apă pe oră peste limita de avarie, dar debitul nu poate fi crescut din cauza pierderilor din rețea

Cum s-a ajuns la aceste datorii. Pierderi de apă de 2.000 de tone pe oră

Documentul identifică deja mai multe cauze ale situației complicate financiar în care se află Termoenergetica:

  • Din cauza duratei de viață de peste 40-50 de ani a echipamentelor utilizate, sistemul se află într-o stare de degradare avansată și funcționează la limita de avarie, continuitatea furnizării serviciului fiind afectată atât de numărul mare de avarii înregistrate, precum și de întreruperile programate pentru a putea derula lucrările de reabilitare a rețelelor.
  • Siguranța funcționării este periclitată de pierderile foarte mari de caldură înregistrate (38,48% în anul 2025), precum și de pierderile volumice de agent termic, care s-au ridicat la valoarea de 17.502.844 metri cubi în anul 2024.

„Municipiul București suportă circa 60% din costul serviciului furnizat populației, iar asigurarea fluxului
de numerar către CMTEB este grevată de mult timp de numeroase circumstanțe adverse, plecând de
la prevederi legale foarte restrictive în ceea ce privește includerea în tarifele practicate de operator a
pierderilor reale înregistrate în cursul exercitiilor financiare, imposibilitatea compensării TVA-ului
aferent depășirilor de pierderi tehnologice și ajungând până la subfinanțarea bugetului municipalității,
din cauze care nu depind de aceasta.

Toate aceste aspecte au condus la menținerea infrastructurii suport într-o stare tehnică vecină cu degradarea totală, la pierderile foarte mari de energie și la sincopele în continuitatea furnizării serviciului”, menționează referatul.

Buletin de București a scris recent că trendul de scădere a pierderilor din sistemul de termoficare, înregistrat în ultimii ani, s-a oprit brusc. Datele oficiale furnizate de Compania Municipală Termoenergetica București (CMTEB), la solicitarea redacției, arată o revenire a debitului de adaos la valori critice pentru sezonul trecut. Adică, se consumă din nou mai multă apă.

Potrivit datelor CMTEB, furnizate la solicitarea Buletin de București, debitul de adaos mediu anual pentru 2024 a fost de aproximativ 1.998 de tone de apă pe oră.

Această valoare reprezintă cantitatea de apă care trebuie introdusă suplimentar în sistem, în fiecare oră, pentru a compensa pierderile masive.

În 2023, acest indicator scăzuse la 1.802 tone pe oră, un minim al ultimilor ani. Creșterea de aproape 200 de tone pe oră, mai multă apă pierdută, într-un singur sezon indică apariția unor noi spărturi majore sau redeschiderea unor avarii vechi pe magistralele principale.

CITEȘTE ȘI: TERMOFICARE | Termoenergetica „înghite“ mai multă apă. Necesarul de adaos a crescut sezonul trecut la aproape 15.000 de căzi pe oră

Ciucu: Termoenergetica, aproape de faliment

Auditul extern care urmează să fie aprobat de către Consiliul General al Municipiului București a fost comandat de către noul primar general Ciprian Ciucu, care dorește să vadă de ce Termoenergetica are pierderi financiare atât de mari.

„Astăzi (luni, 19 ianuarie – n.r.) am avut două întâniri, una cu Termoenergetica, despre problemele structurale pe care le are termoficarea Capitalei. Alta cu ANRE, instituția care reglementează modul în care funcționeaza Termoenergetica și relația (termeni contractuali) dintre Termoenergetica și ELCEN.

Pe scurt, după ce RADET a fost desființată și înlocuită cu Termoenergetica, această din urmă are fix aceleași probleme pe care le-a avut RADET-ul: în fiecare an de la (re)înființare a avut pierderi uriașe!

Se repetă exact tiparul RADET. De aceea, aici preiau personal leadership-ul reformelor care vor urma, pentru că este clar că se îndreaptă spre faliment, repetând exact experiența defunctului RADET. Nu va fi ușor, vor fi multe bătălii politice și admnistrative de dus. Sper să fiți cu mine”, a transmis primarul general.

CITEȘTE ȘI: Ciprian Ciucu, despre problemele sistemului de termoficare: „Se repetă exact tiparul RADET”. Regia, premergătoare Termoenergetica, a dat faliment

Autor

  • Răzvan Chiruță

    Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

scris de

Răzvan Chiruță

Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.