Studiul de fezabilitate pentru aeroportul din sudul Bucureștiului, ce urmează să fie construit la iniţiativa edililor din Sectorul 4, va fi gata, „cel mai probabil”, la sfârşitul anului 2026.
Este declaraţia primarului Daniel Băluţă, care i-a răspuns unui cetăţean, pe TikTok. Estimarea vine în contextul în care Primăria Sectorului 4 dădea ca termen septembrie 2025 pentru elaborarea documentului.
În ciuda termenului avansat, Daniel Băluţă a spus că proiectul reprezintă o urgenţă pentru el:
„Cel mai probabil la sfârşitul anului 2026 vom avea finalizat studiul de fezabilitate pentru aeroportul Bucureşti Sud. Este o urgenţă pentru mine!”
@primardanielbaluta Aeroportul București-Sud, o prioritate pentru Capitală! #fyp #levelup #aeroport #bucurestisud #sectorul4pentrubucuresti #danielbaluta ♬ sunet original – Daniel Baluta
Întârzieri au fost şi în ceea ce priveşte studiul de prefezabilitate, care a fost perfectat abia la început de 2025, deşi termenul iniţial era de aprilie 2024.
În septembrie 2025, odată cu studiul de fezabilitate, ar fi trebuit să fie gata şi Planul Urbanistic Zonal. O lună mai târziu era estimat debutul procedurilor de proiectare și execuție, proiectul urmând a fi finalizat în termen de cel mult trei ani de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor.
CITEŞTE ŞI: Bilanțul lui Daniel Băluță. Ce (n-)a realizat edilul de la 4. Când va fi gata aeroportul promis recent
Aeroportul din sudul Bucureștiului ar urma să fie mai mare decât cel din Brașov
Aeroportul București-Sud, ce urmează a fi construit în urma unui parteneriat ce va reuni autorități locale și centrale cu atribuții în domeniu, va fi dimensionat astfel încât să poată deservi peste 11 milioane de pasageri, într-o primă fază, cu posibilitatea de extindere pentru a acomoda peste 20 de milioane de pasageri în etapa a doua și să permită transportul pe cale aeriană a cel puțin 30.000 de tone de mărfuri, se arată într-un comunicat al Primăriei Sectorului 4, dat publicităţii în mai 2024.
„Primul lucru la care trebuie să ne uităm atunci când realizăm un aeroport este bineînțeles raportul dintre cerere și ofertă și acest lucru ne va ajuta să dimensionăm capacitatea viitorului aeroport. Pentru aceste calcule ne bazăm pe studii econometrice care oferă o perspectivă până în anul 2050, pentru București, de 40 de milioane de pasageri într-un scenariu prudențial și de 65 de milioane de pasageri, într-un scenariu optimist.
Amplasamentul este unul strategic, în partea de sud a Bucureștiului, pentru a maximiza impactul socio-economic, pentru că este o activitate care va reprezenta un punct nevralgic pentru oraș și care trebuie conectat cu toate celelalte infrastructuri deja existente.
Va fi, de asemenea, un punct de legătură și cu țara vecină, Bulgaria, de asemenea noua membră a Spațiului Schengen și am observat în studiile pe care le-am făcut că sunt deja pasageri în această țară care folosesc Aeroportul Otopeni și care se vor putea bucura în viitor de noul aeroport”, a precizat Aurélien VAN HECKE, manager de proiect SETEC pentru Aeroportul București-Sud
Potrivit studiului de oportunitate făcut de un consorţiu de specialişti străini, noul aeroport internațional al Bucureștiului va fi construit în imediata apropiere a localității Adunații Copăceni din județul Giurgiu, situată la 24 de kilometri de centrul capitalei României și la o distanţă de 43 de kilometri față de granița cu Bulgaria.
Odată construit, noul aeroport al Bucureștiului va avea și funcțiuni conexe transportului aerian de persoane și de mărfuri, cum ar fi: turn de control, facilități de securitate aeroportuară, stație de salvare și stingere a incendiilor la aeronave, facilități proprii de deszăpezire și de întreținere aeroportuară, dar și o parcare pentru pasageri, de aproape 4.500 de locuri.
Totodată, aici se vor regăsi și o serie de facilități oferite companiilor aeriene care vor opera zboruri, între care se regăsesc: hangar de întreținere aeronavelor, echipamente de sprijin la sol, facilități de catering pentru zboruri, facilități de alimentare cu combustibil pentru aeronave și facilități de degivrare aeronavelor, plus centrale solare și stații de epurare a apelor uzate, pentru un control sustenabil al resurselor și pentru impact minim asupra mediului înconjurător.
CITEŞTE ŞI: Aerogara Capitalei din județul Giurgiu: de la „aeroport în cinci ani”, la „niciodată”
