Mai multe redacții de presă și organizații ale societății civile critică supravegherea jurnaliștilor de către DNA, după ce Victor Ilie și Luiza Vasiliu au dezvăluit că au fost urmăriți și interceptați timp de două luni de către procurorii anticorupție.
De ce a avut loc supravegherea jurnaliștilor
Jurnalistul Victor Ilie a acuzat luni că a fost filat de DNA, în București, în timp ce documenta mai multe subiecte de presă. Interceptarea a fost cerută de procurorii anticorupție din Iași.
În februarie 2023, împreună cu RISE Project și Organized Crime and Corruption Reporting Project, jurnaliștii Victor Ilie și Luiza Vasiliu au început să investighere traficul de cereale din Ucraina prin România.
După ce Victor Ilie a publicat documente din care reiese că a fost urmărit în București de oameni ai DNA, iar telefoanele sale au fost interceptate, Direcția Națională Anticorupție a publicat un comunicat de presă în care afirmă că interceptarea a fost efectuată „ca urmare a denunțului formulat de directorul executiv la acel moment al Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Iași, care a reclamat faptul că a fost contactat telefonic de o persoană necunoscută care s-ar fi prezentat ca fiind «un prieten de-al unor prieteni» de-ai denunțătorului și care i-ar fi cerut să se întâlnească pentru a discuta anumite aspecte privind procedura de import din Ucraina”.
„În esență, potrivit denunțului formulat, persoana necunoscută ar fi urmărit ca directorul Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Iași să determine subordonații să-și încalce atribuțiile de serviciu, în schimbul unor sume de bani.
Pentru lămurirea obiectului cauzei și în vederea stabilirii situației de fapt, procurorii anticorupție au dispus și solicitat ulterior măsuri de supraveghere tehnică, solicitare ce a fost încuviințată de către instanță, în intervalul 08.03.2023 – 24.04.2023.
Scrisoarea integrală semnată de jurnaliști, redacții și organizații civice:
Ministrului Justiției, dl. Radu Marinescu,
Consiliului Superior al Magistraturii
Procurorului General al României, dl. Alex Florența
Procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, dl. Marius Voineag
Organizațiile, redacțiile și jurnaliști semnatari își exprimă consternarea în legătură cu ușurința cu care procurori ai DNA Iași au solicitat, obținut și pus în aplicare mai multe mandate de supraveghere tehnică care au vizat mai mulți jurnaliști, începând cu 2018.
În opinia noastră, aceste mandate încalcă nu doar drepturile persoanei, ci și un drept profesional al jurnalistului, cel la protecția surselor, ceea ce reprezintă o încălcare a dreptului la libertatea presei.
Situația a fost dezvăluită pe 17 martie 2025, de jurnaliștii Victor Ilie și Luiza Vasiliu, care au relatat cum, în 2023, au fost filați de o echipă operativă, timp de mai multe zile, în perioada în care lucrau în redacția RiseProject.
De altfel, Victor Ilie a fost fotografiat chiar în fața redacției. Mai mult, telefonul său a fost ascultat timp de două luni de zile. DNA Iași, instituția responsabilă de urmărirea lui Victor Ilie, a continuat supravegherea și cerut extinderea mandatului care l-a vizat pe acesta, chiar și după ce a aflat dincolo de orice dubiu că este jurnalist.
Situația nu este singulară, după cum au dezvăluit Luiza Vasiliu și Victor Ilie în newsletterul lor, Drepturi și Strâmbe, și în publicația BalkanInsight.
Cel puțin alți trei jurnaliști au fost vizați în mod repetat de astfel de mandate de supraveghere. Rareș Neamțu și Tudor Leahu de la 7 Iași au avut deschise două astfel de dosare la DNA Iași, încheiate cu clasare, la fel ca dosarul lui Victor Ilie. Într-unul dintre cele aceste dosare a fost vizat un al treilea jurnalist din redacție, Andrei Viliche.
În toate cazurile expuse mai sus, mandatele s-au bazat pe plângeri formulate de subiecții anchetelor jurnalistice. Aceste plângeri nu pot constitui ca atare temei pentru practici de supraveghere împotriva jurnaliştilor.
Astfel, deși înțelegem obligația organelor de aplicare a legii de a investiga posibile infracțiuni, având în vedere circumstanțele acestor cazuri și documentele din dosarele de urmărire penală la care au avut acces jurnaliștii, considerăm că supravegherea prelungită a acestora și acțiunile de filaj care i-au vizat reprezintă acțiuni abuzive ale procurorilor, desfășurate cu complicitatea sau pasivitatea judecătorilor de drepturi și libertăți.
Mandatele de supraveghere care vizează jurnaliști nu reprezintă doar o simplă încălcare a dreptului la viață privată a unei persoane, ci reprezintă încălcarea unui drept profesional, cel la protecția surselor jurnalistice.
Acesta este parte din dreptul la libertatea presei și este garantat de legislația națională, de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și, mai nou, de Regulamentul UE privind Libertatea Mass-Mediei 2024/1083 (EMFA).
Tocmai pentru că supravegherea jurnaliștilor reprezintă o încălcare a dreptului la libertatea presei, considerăm că mandatele legale pentru astfel de acțiuni trebuie sa fie bazate pe un motiv imperativ de interes public și să fie proporționale, dar și supuse unui scrutin legal foarte strict și trebuie să fie extrem de bine fundamentate.
Aceste încălcări dezvăluite astăzi sunt doar ultimele dintr-o lungă listă de abuzuri împotriva jurnaliștilor, care sunt de natură să afecteze bunul mers al societății, prin intimidarea jurnaliștilor care încearcă să aducă în fața publicului a faptelor și datelor de interes public.
De la lipsa de acțiune și chiar vulnerabilizarea Emiliei Șercan, la perchezițiile și audierile DIICOT sau la solicitarea de a dezvălui surse, justiția română a întreprins în ultimii ani o serie de acțiuni periculoase pentru un stat democratic.
Solicităm Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului General și Direcției Naționale Anticorupție să analizeze de urgență modul în care sunt deschise dosare care vizează jurnaliști și să dea un semnal atât la nivel intern, cât și public, că nu sunt tolerate dosare și acțiuni abuzive care îi vizează pe aceștia.
De asemenea, solicităm acestor instituții să propună, împreună cu specialiști sau cu organizațiile care se ocupă de protecția jurnaliștilor, ghiduri care să îi sprijine pe magistrați în abordarea cazurilor care implică jurnaliști pentru a evita eventuale abuzuri, mai ales în contextul garanțiilor aduse de noul Regulament UE privind Libertatea Mass-Mediei 2024/1083 (EMFA).
- ActiveWatch
- Centrul pentru Jurnalism Independent
- International Press Institute (IPI)
- Osservatorio Balcani Caucaso Transeuropa (OBCT)
- Context.ro
- Centrul FILIA
- Emilia Șercan, jurnalistă
- Centrul de Investigații Media
- Redacția Scena9
- Redacția Școala9
- Mona Dîrțu, jurnalistă
- Buletin de București
- Panorama.ro
- Redacția Hotnews
- Redacția Snoop
- Redacția PressOne
- Diana Oncioiu, jurnalistă
- Redacția Recorder
- Misreport
- Investigatoria
- Mihaela Steliana Munteanu, jurnalistă
- Magda Grădinaru, jurnalistă, Spotmedia/Rock FM
- Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București
- Fundația Friends For Friends
- FONSS- Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale
- Centrul pentru Inovare Publică
- Miliția Spirituală
- Asociația Respiro Human Rights Research Centre
- ApTI – Asociația pentru Tehnologie și Internet
- Teodora Munteanu, jurnalistă
- Redacția Ziarul de Iași
- Silviu Istrate, creator conținut
- Redacția Radio HIT Iași
- Mediawise Society
- Raluca Radu, profesor și cercetător de media
- Centrul de Resurse Juridice
- Redactia Info Sud-Est
- Redacția Special Arad
- Anca Spânu – jurnalistă, Viaţa liberă Galaţi
- CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică
