Simboluri legionare interzise de lege, precum crucea celtică sau sigla Gărzii de Fier, au apărut pe unul dintre pilonii podului Basarab. În schimb, semnele graffitiului original – Antifa au fost tăiate cu X-uri roşii, atrage atenţia jurnalistul Paul Angelescu.
Emblema Mişcării Legionare, organizaţie fascistă fondată de Corneliu Zelea Codreanu în 1927, a apărut în vârful Podului Basarab.
În partea de jos a pilonului se poate observa crucea celtică, unul dintre cele mai folosite simboluri ale grupurilor de extremă dreaptă. Însemnul este folosit şi de Noua Dreaptă, formațiune ultranaționalistă și legionară din România, fondată de Tudor Ionescu.
Simbolurile legionare sunt interzise, iar utilizarea acestora în public se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi, conform Legii 217/2015.
Povestea graffitiului original, înlocuit de simboluri legionare
Graffitiul original a apărut la finalul anului 2020, când doi artişti germani au coborât în rapel pe unul dintre piloni, de la o înălțime de 84 de metri, pentru a lăsa un mesaj pe Podul Basarab.
Cele două cuvinte pictate în vopsea neagră se traduc prin „ORAKLE” – numele unuia dintre artiștii din Berlin, respectiv „ANTIFA” – mișcarea de stânga pornită din SUA, antifascită și antirasistă, scrie HotNews.
Fontul folosit de cei artiștii din Berlin, ORAKLE și ATMO, este Pichação (cunoscut ca Pixação). Acesta a apărut în Brazilia anilor ‘40-’50 ca o formă de protest împotriva inegalității și ca răspuns la sloganurile politice care apăreau peste tot în spațiul public, conform sursei citate.
Manifestația legionară de la Tâncăbești
La finalul lunii noiembrie, zeci de simpatizanți ai mișcării legionare s-au adunat la Tâncăbești, în județul Ilfov, în locul unde liderul acesteia, Corneliu Zelea Codreanu, a fost ucis de autorități. Acolo, a fost ridicată în 1999 o troiță, chiar la marginea DN 1. Aceasta există și în prezent.
Printre participanți s-a numărat și Diana Șoșoacă, preşedinta partidului SOS şi europarlamentar.
„E dreptul meu să consider pe cine vreau eu patriot”, s-a justificat Diana Şoşoacă, în transmisiunea făcută pe Facebook.
Ulterior, Parchetul General s-a autosesizat în acez caz. De asemenea, Arhiepiscopia Bucureștilor a anunțat că va începe o cercetare disciplinară privind preotul care a oficiat o slujbă de comemorare a liderului „Legiunii”.
Corneliu Zelea Codreanu a fost ucis, în noaptea de 29-30 noiembrie 1938, împreună cu alţi 13 legionari, la ordinul regelui Carol II.
