Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Monday , 14 July 2025
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleEvenimentPolitic

Șeful sindicatului de la metrou despre sporuri: „Nu sunt favoruri, sunt obligații ale angajatorului pentru sacrificiul salariaților”

13
despre sporuri
Marian Artimon. Foto: Inquam Photos / George Călin

Sporul de metrou nu este doar pentru subteran, ci se acordă în funcție de atribuțiile și responsabilitățile de serviciu și a condițiilor de muncă, susține Marian Artimon, liderul Unitatea – Sindicatul Liber din Metrou (USLM). Acesta s-a supărat pe presă că a scris despre sporuri acordate la Metrorex și a explicat că „nu sunt favoruri, ci obligații”.

Club feroviar a scris recent că discuția despre sporurile nejustificate plătite de instituțiile și companiile de stat a readus în discuție modul cum este acordat la Metrorex un spor de muncă în subteran. Sau sporul de metrou, cum este numit oficial.

Astfel, în afară de angajații care lucrează cu adevărat în condiții grele, sub pâmânt, acest spor este încasat și de către cei care-și desfășoară activitatea la suprafață sau chiar în sediul central al societății, de la etajul 9 al Palatului CFR.

Publicația a mai scris că angajații metroului bucureștean beneficiază, în același timp de multe sporuri. spor de vechime în muncă (12-25%), spor de metrou (20-40%), spor pentru condiții nocive de muncă (10% din salariul minim la Metrorex), spor pentru lucrul în timpul nopții (25%, cu posibilitatea majorării la 28%), spor pentru conducerea unei formații de lucru (5-10%), spor pentru orele prestate sâmbăta, duminica și sărbătorile legale (100%), spor pentru lucrul sistematic peste programul normal (5-25%), spor pentru executarea unei funcții suplimentare (30%), spor pentru titlul științific de doctor (15%), spor de fidelitate (2-10%).

Articolul a fost preluat de Buletin de București, dar și de alte instituții de presă.

CITEȘTE ȘI: Cine primește spor de muncă în subteran la Metrorex: directori și traducători, care lucrează la etajul 9 | Club feroviar

Marian Artimon: Sunt sporuri pentru cei care se bucură dacă ajung la pensie și dacă prind 5 ani de pensie și viață.

În replică, liderul Unitatea – Sindicatul Liber din Metrou a trimis un comunicat în care afirmă că se dorește „blocarea și distrugerea metroului bucureștean”.

„În ultima perioadă de timp, am văzut o serie de emisiuni, știri, articole, reportaje care prezentau într-o lumină total nefavorabilă Metrorexul pe baza unor idei total false. Aceste neadevăruri ne obligă la transmiterea acestui comunicat către presă și spre știință opiniei publice.

Au apărut afirmații cum că la metroul bucureștean salariații ar trai în ‘raiul’ sporurilor, fiind prezentata o listă de ‘favoruri’. Aceste sporuri nu sunt favoruri, sunt obligații ale angajatorului de a plăti pentru sacrificiul salariaților de a munci în condițiile speciale de muncă din metrou”, a transmis Marian Artimon.

Liderul de sindicat a precizat că sporul de vechime în muncă, sporul pentru conducerea unei formații de lucru, sporul pentu orele prestate în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale, sporul pentru executarea unei funcții suplimentare, sporul pentru titlul științific de doctor se acordă la nivelul tuturor societăților de stat, conform prevederilor Codului Muncii.

„Referitor la sporul de noapte, la extensia de 3% peste norma națională de 25%, acesta se acordă tuturor salariaților care lucrează noapte de noapte. Aceasta categorie de personal, care își efectuează activitatea numai noaptea se regăsește doar în metrou, la liniori și tuneliști. Sunt cei care se bucură dacă ajung la pensie și dacă prind 5 ani de pensie și viață.

Am auzit voci care spuneau ‘de ce spor de noapte, că metroul nu circula noaptea?’. Din cele 8 ore considerate de noapte conform legii, trenurile circulă 3 dintre ele. În restul de 5 ore, se efectuează revizii și verificări ale instalației de cale, de energoalimentare, de automatizări, de semnalizări, etc”, a mai afirmat Marian Artimon. despre sporuri.

CITEȘTE ȘI: Licențe la liber pentru transportul interjudețean de pasageri. Cum se vor schimba traseele din București, Ilfov și restul țării

Despre sporuri: „Acesta nu este un spor de subteran”

Liderul sindical a menționat că sporul de metrou, despre care presa a scris să ar trebui acordat celor care lucrează în subteran, dar îl primesc și cei care muncesc la suprafață, are alt rol.

„Sporul de metrou este o alta cauză a luptei presei. În primul rând, acesta nu este un spor de subteran, acesta este un spor compus în baza atribuțiilor și responsabilităților de serviciu și a condițiilor de muncă. Cu cât lucrezi mai adânc în pământ, cu atât ai un spor de metrou mai mare, dar nu este doar pentru subteran”, a mai declarat Marian Artimon despre sporuri.

Sindicalistul a mai menționat că a remarcat încercarea unora de a introduce, voit sau nu, Metrorexul pe lista societăților cu datorii față de statul român.

„Facem mențiunea că Metrorex nu are datorii față de bugetul de stat, ba din contra, Statul, prin faptul că nu își achită obligațiile ce îi revin din Contractul de Servicii Publice de Transport, are obligații fata de Metrorex, neacordand COMPENSAȚII la timp și în cuantumul convenit.

Acest fapt s-a petrecut și în 2023. În anul 2024, dacă acorda cele 214.000.000 de lei, metroul ar fi fost pe profit. În 2025, din cele 1.260.000.000 lei COMPENSAȚIE, statul acordă către Metrorex doar 800.000.000 de lei, adică cu o treime mai puțin.

Suma neacoperita în ultimii 5 ani este în cuantumul a 900.000.000 de lei.

COMPENSAȚIA nu este ajutor de stat, este obligația statului pentru asigurarea transportului public de călători cu caracter social, pentru cei peste 600.000 de călători transportați zilnic, iar prin activitatea să Metrorex face viață mai buna celor 4.000.000 de cetățeni din București și Ilfov”, a mai afirmat Marian Artimon, liderul Unitatea – Sindicatul Liber de la Metrou.

Acesta a mai afirmat că la Metrorex sunt oricum cu 1.000 de salariați mai puțini decât ar fi nevoie.

Autor

  • Răzvan Chiruță

    Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

scris de

Răzvan Chiruță

Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.