Cu câteva luni înainte de terminarea mandatului, primarul sectorului 5, Daniel Florea, a decis viitorul spațiilor verzi pentru următorii patru ani. Asocierea de firme care a câștigat licitația de un miliard de lei urmează, printre altele, să planteze diverse specii de arbori pentru „îmbunătățirea mediul urban”, pentru a scădea gradul de poluare. Președinta Asociației Peisagiștilor din România, Diana Culescu, spune, însă, că plante care apar în caietul de sarcini sunt de standard inferior. Mai mult, parte din ele sunt de decor și nu vor supraviețui iernilor din România.

În prima zi a lunii mai, de Ziua Muncii, când România se afla în stare de urgență, Primăria Sectorului 5 a decis viitorul spațiilor verzi din sector pentru următorii patru ani. Așa a câștigat o asociere de patru firme, condusă de o companie de construcții turcească cu sediul la Moscova, o licitație în valoare de 185 milioane de EURO pentru amenajarea, întreținerea și modernizarea spațiilor verzi din Sectorul 5.

Un peisaj dubios

Buletin de București a arătat recent că în spatele asocierii de firme turco-române se află personalități politice influente, cum ar fi președintele Rusiei, Vladimir Putin.

Liderul asocierii, Esta Construction își desfășoară activitatea în domeniul construcțiilor.

Celelalte două societăți din asociere, Maksan Techno Grup și Smart Energy Business, au lucrat în trecut cu instituții publice, printre care și ADP Sector 2, în vederea amenajării de parcuri, însă fără să aibă legătură cu peisagistică.

Dintre cele patru firme, doar una este specializată în peisagistică. Ea se numește Gardensa Çiçekcilik Danışmanlık ve Pazarlama Limited Şirketi și are sediul în Istanbul.

Sursă: Facebook Administrația Domeniului Public Sector 2

Printre activitățile pe care urmează să le facă aceste firme în următorii patru ani se numără „plantarea de material dendrologic” pentru „îmbunătățirea mediului urban și conversarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului”, așa cum scrie în caietul de sarcini aferent achiziției.

Jungla moartă din Sectorul 5

Tot în documentele licitației, una dintre problemele principale identificate, și totodată unul dintre motivele pentru care a fost încheiată această achiziție de un miliard de lei, este faptul că „vegetația existentă este dezvoltată haotic, unii arbori fiind la sfârșitul ciclului biologic sau într-o stare precară de sănătate”.

Pentru a vedea cum își propune Primăria Sectorului 5 concret să rezolve problema vegetației, am analizat, cu ajutorul unui specialist în peisagistică și a unor registre online internaționale, peste 100 de arbori care urmează să fie plantați.

Astfel am aflat câți dintre acești arbori pot rezista în condițiile din București, atât din punct de vedere a climei cât și a poluării, și cum și dacă aceștia îmbunătățesc confortul urban sau vor fi doar pentru decor.

Diana Culescu, președintele Asociației Peisagiștilor din România și doctor în horticultură, ne-a spus că 90% dintre speciile de arbori trecute în caietul de sarcini sunt cultivaruri, adică plante obținute prin îmbunătățire genetică și deci nu prin selecție naturală.

De regulă, cultivarurile, dacă nu mai au aceleași condiții, de exemplu nu stau în la fel de mult soare, își pot pierde foarte repede calitățile. Adică nu sunt stabile, așa se numește, sunt instabile. Adică îți iei un arbore care are frunzele verzi pătate cu alb și dacă nu l-ai pus la soare unde a învățat el să crească dispare albul ăla și face frunze normale. Iar tu ai dat niște bani pe cultivarul ăla degeaba.

Tactica rebutului vegetal

O parte dintre plante are trecută în caietul de sarcini circumferința, nu înălțimea.

Diana Culescu ne-a explicat ce ne zice, de fapt, această circumferință despre arbore. În pepinieră, o plantă trece prin mai multe așa-numite școli de vegetație, adică școli unde învață să facă ceva.

De exemplu, în prima etapă învață să facă rădăcini și frunze.

Dupa ce încep să facă frunze, plantele se luptă pe resurse de apă și lumină, iar atunci ele se scot și se pun mai depărtat.

Se păstrează cele cu rădăcini sănătoase și se trec în următoarea școală de vegetație, adică primesc mai mult spațiu.

Ce nu trece în următoarea școală de vegetație se aruncă pentru că „nu ai de ce să ții o plantă strâmbă sau găurită”.

Pe măsură ce trec dintr-o școală în alta, circumferința crește.

Exemplu de arbore care nu trece în școala superioară de vegetație, din zona Piața Domenii. Sursă: Diana Culescu

Cea mai importantă diferențiere exprimată prin circumferință este cea între clasele 10-12 și 12-14.

În 12-14 nu trec decât arborii care pot să reziste bine în spațiul public din oraș, mai spune peisagista.

Buletin de București identificat 21 de arbori din clasa 10-12 și 19 din clasa 12-14 în caietul de sarcini. Aproape toate speciile se găsesc în ambele clase. De exemplu, parcurile din Sectorul 5 vor avea un salcâm japonez din clasa 12-14, adică un salcâm sănătos și rezistent, lângă un altul din clasa 10-12, care va fi cu defecte și care, cel mai probabil, nu va rezista foarte mult.

„Practic ce se vinde la noi pe 10-12 sunt ce nu aruncă alții din alte pepiniere. Pentru că ei vor să vândă la ei la primăriile lor, dar primăriile lor un cumpără decât arbori de calitate. Și-atunci toți arborii care sunt de 10-12 sunt strâmbi, s-au rupt la un moment dat, n-au vârf, au găuri prin trunchi și asa mai departe.”

Diana Culescu, președintele Asociației Peisagiștilor din România și doctor în horticultură

La mila climei urbane

Am folosit site-ul gardenia.net și registrul ebben.nl, la recomandarea Dianei Culescu, și am verificat fiecare specie de arbore care urmează să fie plantată în Sectorul 5.

Am descoperit că o mare parte dintre ele sunt de decor, au funcțiune estetică mai degrabă decât funcțională, în sensul că nu contribuie la reducerea poluării.

De asemenea, majoritatea sunt copaci de mici înălțimi, flori sau tufe care nu țin umbră. și care au capacitate redusă de reținere a prafului.

Am identificat și câteva specii, precum Mahonia × media ‘Charity’ sau Cedrus atlantica, care nu vor rezista în România din cauza temperaturii și climei, însă numărul acestora nu este predominant.

Mahonia × media ‘Charity’. Sursă: gardenia.net

Sursă cover foto: Facebook Daniel Florea