Transformarea zonei numită Pajiștea Petricani într-o arie naturală protejată se află pe masa Consiliului Local Sector 2. Proiectul va fi discutat în ședința de miercuri, 23 octombrie, iar dacă va fi aprobat, urmează să fie trimis Consiliului General al Municipiului București (CGMB) pentru decizia finală.
CITEȘTE ȘI: REPORTAJ | Valea Saulei: Cum arată „Dumbrava minunată” în care n-au ajuns dezvoltatorii imobiliari
Caracteristicile zonei și motivele pentru protecție
Pajiștea Petricani se află în Sectorul 2 al Bucureștiului, în apropierea lacurilor Tei și Plumbuita, și are o biodiversitate semnificativă.
Zona include habitate precum suprafețe lacustre, vegetație de stuf, pajiști de mal și zone împădurite. Aceste habitate susțin o varietate de specii de plante și animale, multe protejate la nivel european.
Aria naturală propusă se întinde pe o suprafață de 5,66 hectare și este foarte importantă pentru conservarea unor specii de păsări, mamifere și insecte, conform unui studiu de fundamentare științifică realizat de Asociația Parc Natural Văcărești (APNV).
În total, proiectul care vor fi votate miercuri menționează 88 de specii de plante, 12 specii de mamifere (printre care vulpe, vidră, arici, cârtiță, veveriță, dihor), 101 specii de insecte, 7 specii de reptile și 89 de specii de păsări, dintre care 44 sunt protejate.
CITEȘTE ȘI: Sector 2 | 70.000 de tone de deșeuri, adunate din Salba de Lacuri. Primăria începe amenajarea malurilor
Obiectivele proiectului Pajiștea Petricani și presiunile asupra zonei
Proiectul de hotărâre urmărește:
- Conservarea biodiversității locale, prin protejarea diversității habitatelor naturale și a speciilor care trăiesc în zonă.
- Menținerea și restaurarea ecosistemelor existente, cu accent pe păstrarea suprafețelor lacustre și a vegetației naturale de mal.
- Crearea unui spațiu de recreere și educație ecologică pentru public, unde vizitatorii să poată învăța despre importanța conservării naturii.
Zona protejată propusă este ușor accesibilă, încadrată de strada Petricani la vest, Aleea Ștrandul Tei la sud și diverse limite naturale la nord și est.
În prezent, există căi de acces pietonale și trasee de biciclete care facilitează vizitarea, iar ele ar putea fi integrate în planul de management al ariei protejate.
„Mijloacele de transport în comun ce deservesc această zonă sunt traseele de tramvai 16 şi 36, dar şi linia de autobuz 243, ce opresc în staţia «Ştrandul Tei»”, se arată în proiect.
Documentele mai arată că, în prezent, Pajiștea Petricani se confruntă cu o serie de presiuni care afectează ecosistemul local. Printre acestea se numără:
- Abandonarea cositului, care permite speciilor invazive, precum ambrozia, să se extindă, afectând biodiversitatea naturală.
- Depozitarea și aruncarea deșeurilor solide, o problemă majoră identificată în studiu. Aceste deșeuri ocupă o suprafață semnificativă în habitatul ariei naturale Petricani, poluează solul și apa și contribuie la fenomenul de ruderalizare și eutrofizare a comunităților vegetale în formare.
- Incendiile stufului, vegetației ierboase și arboricole, care pot duce la distrugerea cuiburilor păsărilor, la uciderea reptilelor, amfibienilor și mamiferelor și la deteriorarea vegetației, mai ales în zonele mai uscate. Incendiile pot duce la extinderea speciilor problematice de plante.
- Secarea biotopului, care provoacă transformarea rapidă a habitatelor acvatice și palustre în ecosisteme terestre. Afectează comunitățile de plante și animale acvatice.
CITEȘTE ȘI: 70 de milioane de euro pentru ca Sectorul 2 să devină neutru climatic până în 2030. Detaliile proiectului
Semnalele de alarmă trase de activiștii de mediu
APNV scria în aprilie că, împreună cu autoritățile locale și societate civilă, a organizat o dezbatere în Pajiștea Petricani, iar concluzia a fost că „Pajiștea Petricani merită statutul de Arie Naturală Protejată de Interes Local, iar această propunere va fi pusă curând pe ordinea de zi a Consiliului Local”.
„Peste șase hectare de spațiu verde și luciu de apă, pline de biodiversitate, sunt acum accesibile publicului, după finalizarea traseului tematic de aproape un kilometru, cu panouri de informare, punct de belvedere, bălți temporare și habitate vitale pentru fluturi și ale insecte polenizatoare”, a transmis APNV în aprilie.
Potrivit organizației, aceste specii joacă un rol extrem de important în menținerea sănătății ecosistemelor urbane și contribuie la creșterea rezilienței comunităților în fața schimbărilor climatice.
