Pe rolul Tribunalului București, Secția IV-a a fost înregistrat dosarul în care prefectul Capitalei contestă modul în care Parcul Bordei a ajuns obiectul unui schimb de terenuri, prin decizia primarului Traian Băsescu. Prefectul Capitalei, Toni Greblă, susține că terenul cu pricina, Parcul Bordei, era de utilitate publică prin actul de donație, și nu putea fi, în consecință, obiectul unui astfel de schimb doar prin decizia primarului.
Avocatul Dumitru Dobrev a explicat, pentru Buletin de București, în primul rând, de ce cauza nu este perimată, deși au trecut mai bine de 19 ani de la emiterea actelor administrative.
Atacarea unor astfel de dispoziții de primar de retrocedare terenuri în baza Legii nr. 10/2001 se judecă în baza legislației speciale a retrocedărilor și nu a legii generale (care in cazul actelor administrative – manifestări unilaterale de voință ale administrației – ar fi Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ). Neaplicându-se Legea nr. 554/2004 nu se aplică nici termenele de prescripție acolo arătate.
Ca urmare speța prefectului Capitalei împotriva deciziilor emise de primarul Traian Băsescu în anul 2003 vor merge la instanța civilă (TMB, secția a III-a, a IV-a sau a V-a Civilă, la unul din completele specializate pe legislația retrocedărilor) care va aplica legea civilă, ne-a explicat Dumitru Dobrev.
Mai mult, avocatul ne-a exemplificat cu o decizie a Curții de Apel București, din 11 noiembrie 2010, și care stipulează clar că nu există termen de prescriere pentru contestarea dispozițiilor emise în temeiul Legii 10/2001.
Curtea constată că potrivit art.5 alin.2 din Legea nr.554/2004, nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desfiinţarea cărora se prevede prin lege organică o altă procedură judiciară.
Litigiul având ca obiect contestarea dispoziţiilor emise în temeiul Legii 10/2001 sunt litigii civile şi nu litigii de contencios administrativ, Legea nr.10/2001 reglementând o anumită procedură judiciară pentru desfiinţarea lor, nefiind aplicabile dispoziţiile Legii 554/2004, a concluzionat Dumitru Dobrev.
Ca atare, acțiunea prefectului urmează legea civilă, mai exact Noul Cod Civil, mai spune Dumitru Dobrev. Nulitatea absolută e imprescriptibilă adică poate fi invocată oricînd, fie pe cale de acțiune, fie pe cale de excepție (apărare) cauza de nulitate.
Ce urmează?
Avocatul Dobrev a schițat evoluția dosarului în funcție de datele pe care le are la dispoziție în acest moment. În opinia sa, instanța va judeca prima oară, la cererea pârâților, dacă prefectul are sau nu calitatea de a ataca acele decizii.
Pârâții vor spune că prefectul nu poate ataca deciziile de retrocedare, prefectul va veni cu argumente chiar din legea nr. 10/2001 că el are atribuții să controleze primăriile pe linia retrocedărilor și chiar să le amendeze și el la rîndul lui este verificat de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor. Instanța va decide dacă Prefectul are sau nu calitate să atace acele decizii și cel mai probabil va zice că da, are calitate după cum arată jurisprudența, crede Dumitru Dobrev.
În opinia avocatului, va urma o luptă de durată în instanță pentru că sunt multe întrebări la care magistrații vor dori răspunsuri: dacă terenul retrocesat în 2003 e același cu cel expropriat în 1935, daca terenul era în domeniul public al muncipiului București sau în domeniul statului etc.
Vineri, 10 iunie, prefectul Capitalei a anunțat că a contestat în instanță două decizii semnate de Traian Băsescu, pe când era primar, în 2003. Prin cele două decizii, Băsescu dădea, la schimb, 3,3 ha din parcul Bordei, moștenitorilor unor terenuri din Satul Francez. Deciziile lui Băsescu se bazau pe art. 26 din Legea 10/2001.
Dacă restituirea în natură nu este posibilă, deţinătorul imobilului sau, după caz, entitatea învestită potrivit prezentei legi cu soluţionarea notificării este obligată ca, prin decizie sau, după caz, prin dispoziţie motivată, în termenul prevăzut la art. 25 alin. 1. să acorde persoanei îndreptăţite în compensare alte bunuri sau servicii ori să propună acordarea de măsuri compensatorii în condiţiile legii privind unele măsuri pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv, în perioada regimului comunist în România, în situaţiile în care măsura compensării nu este posibilă sau aceasta nu este acceptată de persoana îndreptăţită.
Dumitru Dobrev este avocat fondator al Dobrinescu Dobrev SCA şi cercetător științific doctor la Institutul de Cercetări Juridice „Andrei Rădulescu” al Academiei Române, Departamentul de Drept Privat „Traian Ionașcu”. Din august 2012 în mai 2018 a fost director științific al Revistei Române de Drept al Afacerilor, și membru al Consiliului de Conducere al Camerei Naționale a Consilierilor în Proprietate Industrială din România și al comisiei legislative al acesteia în două mandate.
Practică avocatura de 21 ani, timp în care s-a ocupat de litigii din domeniile: contencios administrativ, fiscal și al mediului, drept comercial/ insolvență, proprietate intelectuală și drept de autor.
