Florile de cireș din Grădina Japoneză a Parcului „Regele Mihai I al României” (Parcul Herăstrău), deși încă sfioase din cauza frigului, au fost motivul principal pentru care sute de bucureșteni s-au adunat sâmbătă, 12 aprilie, să admire frumusețea pomilor roz.
Apropierea Bucureștiului de cultura japoneză nu se limitează la numărul de pavele „stil Tokyo” ale primarului Sectorului 3 sau în întrecerea între cine are mai multe masini pe metrul pătrat, ci mai ales prin evenimentul Hanami.
Cultura și arta japoneză au fost puse în valoare în Parcul Herăstrău, într-un cadru de flori roz și scene parcă scoase din animațiile Studioului Ghibli, poate o continuare imaginară la „My neighbor Herăstrău” sau „Spirited Sakura”, în cadrul celei de-a a VI-a ediție a Hanami, sărbătorită în Capitală.
Origami, caligrafie și arte marțiale
Participanții s-au adunat în Grădina Japoneză în număr atât de mare și cu atât de multă nerăbdare, încât sărbătoarea a început înainte de ora 13:00, ora anunțată pentru începerea evenimentului, în ritm de tobe tradițional japoneze, care parcă invocau un spirit colectiv de zen.
Bucuria și entuziasmul oamenilor era peste tot în grădină, iar asta se putea citi în strălucirea din ochii lor, aveau acel sclipici specific anime-urilor shōjo. Oriunde priveai se ținea un atelier: de origami, caligrafie, Aikidō, percuție, pictură cu flori și cerneală, dans și multe altele.
De la copii plini de extaz să încerce activități noi, la tineri pasionați de cultura japoneză și îmbrăcați tradițional, la vârstnici care au venit pentru o atmosferă liniștită și plăcută, fiecare și-a găsit câte ceva de făcut și admirat.
La masa origami, zeci de cocori prindeau formă în mâinile celor mici. Alți copii foloseau flori și cerneală pentru a crea forme inedite în picturile lor.
La capitolul îndemânare, participanții au fost învățați cum să mânuiască corect hashi-urile, bețișoarele japoneze folosite la masă, cu tenacitatea unui adevărat sushi master.
Tinerii liceeni ai secției de japoneză de la Colegiului Național „Ion Creangă” au pregătit un atelier de caligrafie. Cei curioși le spuneau liceenilor numele lor, iar ei îl transformau în semne japoneze, iar fiecare linie era pictată într-un gest calm, aproape meditativ.
Provocarea pentru ei a fost lansată atunci când reporterul BdB le-a cerut să scrie „Buletin de București”. După câteva momente de sfătuit și consultat între ei, o elevă se încumetă și începe să traseze cu încredere primele însemne pentru „Bukaresuto”, apoi se oprește.
Un alt elev, mai experimentat în această artă, preia foaia și continuă prin apăsări ușoare de pensulă să termine însemnele pentru „ID”. „ID de București”, a ieșit din capătul pensulei lor.
După ce au depășit momentul dificil, mândri că au reușit, înmânează reporterului coala însemnată și trec la următoarele comenzi.
Printre cele mai populare zone din grădină era standul de închiriere de îmbrăcăminte tradițional japoneză, de yukata. În micul atelier, vizitatorii erau îmbrăcați cu grijă și rigurozitate în veșmintele tradiționale, versiunea de vară și mai lejeră a kimonoului.
Aceste veșminte nu aveau un scop comercial, oamenii le purtau o vreme printre florile de cireș și după ce făceau câteva poze kawaii, le aduceau înapoi la stand.
Pentru cei mai dornici de mișcare, organizatorii au pregătit demonstrații de Kyūdō – „calea arcului” și Kendō, un stil de arte marțiale. Ambele aveau un iz aproape ritualic, calculat și controlat, iar după ce senseii au terminat momentele, au invitat vizitatorii să învețe și ei mișcările.
După atât de multă dinamică vizuală, într-un colț se întrevede un moment ghidat de repaus și savurat matcha, faimosul ceai japonez. Arta preparării băuturii a fost demonstrată în liniște şi pași calculați și. Apoi, ceaiul a fost servit participanților pe rând. Doar sorbiturile și cântecul înfundat al tobelor se auzeau în acest colț retras.
Participanții priveau în liniște deplină, ca la o piesă de teatru, mișcările line ale gazdei ceremoniei de ceai, care prepara și servea matcha într-un mod ceremonios și solemn.
Un vis împlinit
Oana și Ioana, două studente la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, la secția de japoneză a Universității din București, s-au îndrăgostit de această cultură încă de când erau mici.
Ioana purta un veșmânt japonez roz pal și vorbea cu entuziasm de pasiunea ei pentru cultura japoneză. Când era mai mică, Ioana povestește că nu găsea atât de ușor evenimente de acest fel și nici atât de mulți oameni cu care să-și împărtășească admirația pentru universul nipon.
Totuși, cu ajutorul rețelelor sociale și a anime-urilor, tot mai mulți oameni au început să prindă gustul pentru estetica japoneză.
„A crescut atât de mult interesul în ultimii ani datorită internetului (…) Cred că lumea e fascinată pentru că e ceva nou, e ceva diferit și poți să te uiți doar cu fascinație”.
Câțiva pasionați de tradițiile și rafinamentul nipon și-au adus cele mai alese piese vestimentare în Grădina Japoneză, fie ele tradiționale sau moderne. Una dintre cele mai împătimite persoane de la sărbătoare le prezenta prietenilor costumul tradițional pe care l-a construit piesă cu piesă, pentru care a plătit nu mai puțin de 900 de lei, dar privirile pline de admirație ale celor din jur i-au dat de înțeles că a meritat pe deplin.
Axa București – Tokyo
Prezent la eveniment a fost și primarul Capitalei, „Nicușor-san”, care a ținut un discurs la începutul sărbătorii, iar apoi s-a plimbat printre standuri și a făcut poze cu câțiva doritori. A fost, desigur, un prilej în care a vrut să arunce o steluţă ninja electorală, profitând că, în acelaşi weekend, un contracandidat şi-a făcut harakiri politic.
Deși ceasul indica ora 15:00, adică finalul evenimentului, oamenii au rămas să se bucure de patrimoniul cultural japonez mult după această oră.
Hanami-ul din Parcul Herăstrău s-a transformat pentru o zi într-un adevărat festival, sau matsuri, japonez. Deși pavelele din Sectorul 3 nu au ajuns până aici, pomii de cireș Sakura cu siguranță te teleportează în lumea manga-urilor și a samurailor.
