Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Friday , 22 November 2024
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleEvenimentȘtiri

Salariul mediu net în București, mai mare decât cel pe țară

473
Salariul mediu net în București. Foto:_INQUAM_Photos_Octav_Ganea
Salariul mediu net în București. Foto:_INQUAM_Photos_Octav_Ganea

Salariul mediu net în București a ajuns la 6.428 lei pe lună, cu 1.310 de lei mai mult mai mult decât cel la nivel național.

Numărul salariaţilor a ajuns în Capitală, la finele lunii mai 2024, la 1.093.506 persoane, în creștere față de perioada similară din 2023, când s-au înregistrat 1.077.209 persoane, conform Institutului Naţional de Statistică.

Salariul mediu net în București a crescut față de anul trecut

Câştigul salarial mediu brut, era la finele lunii mai 2024, a fost de 10.584 lei, în creștere față de mai anul trecut, când se afla la pragul de 9.399. Venitul net a fost de 6.428 lei, față de 5.816 anul trecut).

În Bucureşti erau înregistraţi 10.259 şomeri, în mai, în scădere cu 1.985 persoane comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior. Rata şomajului se situa la 0,8% (1% în mai 2023).

CITEȘTE ȘI: Camerele de detenție din școlile şi liceele Capitalei | Reprezentanții elevilor din București: „Impactul psihologic nu va fi unul bun”

Salariu mediu net a scăzut la nivel de țară

Salariul mediu brut pe economie, la nivel național, a fost în luna mai 8.355 lei, cu 177 lei (-2,1%) mai mic decât în luna aprilie 2024. Câştigul salarial mediu net a fost 5.118 lei, în scădere cu 99 lei (-1,9%) față de luna aprilie 2024.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei – 11.253 lei, iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – 2.784 lei.

„Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează:

  • cu 21,8% ȋn activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), respectiv cu 19,4% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale;
  • între 9,0% și 14,5% în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, activităţi de servicii anexe extracției, extracţia cărbunelui superior şi inferior, fabricarea produselor din tutun, fabricarea altor mijloace de transport, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice;
  • între 5,0% și 7,5% în intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), fabricarea altor produse din minerale nemetalice, transporturi pe apă, activităţi de servicii în tehnologia informației (inclusiv activităţi de servicii informatice), repararea, întreţinerea şi instalarea mașinilor şi echipamentelor, silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice.

CITEȘTE ȘI: Sector 1 | Amendă dată de ANPC pentru locurile de joacă. 14 au „abateri majore”

scris de

Răzvan Chiruță

Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

pe același subiect