Rămas fără conducere de aproape o săptămână, Institutul Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației(INFLPR) se confruntă cu un scandal fără precedent. Federația Sindicală Hermes acuză ca la nivelui unei filiale a institutului există salarii foarte mari în condițiile în care ar exista suspiciuni privind transparența acordării unor proiecte de cercetare, din fonduri publice.

123.960 lei brut, adică 81.368 lei net sau 16.688 de euro la cursul de acum al BNR.

Este salariul pe luna decembrie 2018 a unui cercetător științific gradul 3 la Institutul de Științe Spațiale – filială a INFLPR, unul dintre cele nouă institute mamă care compun Platforma de Cercetare de la Măgurele.

Bugetul de salarii al Institutului de Științe Spațiale ar fi strâns legat de banii care vin în România de la Agenția Spațială Europeană(ESA) prin așa-numitele proiecte opționale, se arată într-un comunicat al Federației Sindicale Hermes – Învățământ Superior și Cercetare Științifică.

Buletin de București a luat legătura cu fostul director al Institutului Național pentru Fizica Laserilor.

Rămas fără fotoliu de aproape o săptămână, la capătul unui mandat de patru ani, Traian Dascălu susține că salariile mari nu sunt un lucru ieșit din comun pentru cercetare.

La noi in institut exista si salarii foarte mari pe care le au inclusiv și cei din sindicat care fac acum scandal peste tot. Sunt oameni foarte serioși care lucrează și care iau salarii pe merit pentru ca au adus proiecte din Statele Unite, proiecte din Germania etc. De multe ori oamenii scot din context anumite date si le prezinta intr-un alt context. Daca ar fi vorba de o comunicare mai buna, exacta, corecta, atunci ar trebui sa se spuna si pe ce durata este suma respectivă. Eu nu am acces la negocierea contractelor lor de munca, la salarizare, sunt lucruri care privesc situatia juridica a Institutului de Științe Spațiale”, spune fostul director.

La rândul său, vicepreședintele Federației Hermes, George Epurescu, susține că multe dintre aceste salarii sunt plătite din fonduri publice, și nu din contracte private.

Pentru alte salarii cu șase cifre nu am probe dar am probe pentru salarii brute cu cinci cifre de 30-40-50.000 de lei care sunt cele mai frecvențe. Din contracte private ajung bani pentru 2-3% din buget. În rest, vorbim de fonduri publice. Cea mai mare parte din bani provine de la Ministerul Educației prin programul nucleu care înseamnă 40-50% din buget. Apoi sunt proiectele finanțate tot de la bugetul de stat, prin UEFISCDI sau prin Agenția Spațială Română care este și ea autoritate contractantă”, susține Epurescu.

Salariile, cheia de boltă a cercetării spațiale românești

România este membru cu drepturi depline în cadrul Agenției Europene Spațiale din 2011 ca urmare a unui audit național care a făcut radiografia infrastructurii de cercetare și a mediului de afaceri din acest domeniu.

Prin participarea României la proiectele opționale ale Agenției Spațiale Europene s-a ajuns la situația în care anumite programe să se dea din pix. Nu există niciun fel de anunț public, nu exista un ghid al programului, nu există evaluatori, nu există monitorizare a rezultatelor, nu exista nimic, totul se întâmplă în România. În urma acestor salarii nu rămâne nimic”, mai spune Epurescu.

Cât privește salariile din cercetare, inclusiv cele din domeniul spațial, acestea ar fi reglementate de mai multe legi naționale.

Este vorba despre un palier de bază care spune cât poate avea salariu maxim un profesor universitar sau un cercetător gradul I care este plătit din proiecte de cercetare din fonduri publice, aici incluzand și proiectele europene. Și mai este o situație în care, pentru stimularea cercetării la nivel internațional, se atrag proiecte care nu sunt din fonduri publice și unde salariul este nelimitat. Adică, dacă vine cineva cu un proiect de un milion de euro și acel proiect prevede 500.000 de euro manopera, legislația permite acordarea grupului de persoane care face proiectul a întregii sume în afara salariului pe care îl au prin contractul individual de muncă. Acum că sunt si abuzuri, nu sunt eu cel care trebuie să judece. Exista judecători pentru asta. Totuși, după părerea mea, sunt activități care trebuie plătite la nivelul cum sunt plătite și în străinătate pentru că altfel oamenii de aici se vor duce în alta parte, pentru ca evident, fiecare știe cât valorează munca lui”, continuă fostul director al INFLPR.

Odată cu aderarea la Agenția Spațială Europeană, România și-a câștigat dreptul de a face cercetare spațială pe cont propriu, cu două condiții principale: proprietatea intelectuală rămâne în custodia României dar banii trebuie ulterior dați înapoi Agenției Europene.

ESA, din fondurile ei, trimite în România acești bani, pe care România, prin bugetul de stat, trebuie să-i plătească ulterior cum plătește și cotizația de membru prin Ministerul Educației și Cercetării. Deci problema e ca sunt bani de la bugetul de stat care sunt doar trecuți prin ESA, ca un fel de împrumut pe care noi trebuie să-i plătim ulterior. Doar că nici acești bani nu s-au mai plătit pentru că probabil cineva a observat că sunt niște nereguli acolo”, conchide vicepreședintele Federației Sindicale Hermes.

România are de achitat în prezent Agenției Spațiale Europene aproape 115 milioane de euro ca parte a programelor de cercetare opționale. Din cauza datoriilor mari, România și-a pierdut dreptul de vot, fiind prima situație de acest gen de la înființarea instituției în 1975.

FOTO: Inquam Photos

(Visited 1,115 times, 1 visits today)