Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local
Friday , 26 April 2024
BdB e un proiect marca Funky Citizens
Acasă Articole S-a reaprins scânteia în motorul Muzeului Tehnic. Noua „viață“, expusă la Bienala de Arhitectură 2023
ArticoleCulturăMain

S-a reaprins scânteia în motorul Muzeului Tehnic. Noua „viață“, expusă la Bienala de Arhitectură 2023

472

Actualizare 14.11.2023: A existat o confuzie între Bienala Națională de Arhitectură și Bienala de Arhitectură de la Veneția, au fost realizate schimbări în vederea rectificării ei. Modificări la povestea Muzeului Tehnic.

Un proiect de remodelare și extindere a Muzeului „Dimitrie Leonida“, parte dintr-un proiect de diplomă, a fost expus în cadrul Bienalei Naționale de Arhitectură 2023. Acesta are scopul de „a documenta și de a începe o conversație referitoare la potențialul neexploatat al acestui loc din București”, spune arhitecta Alexandra Dunel. 

Proiectele de remodelare au sens în cazul în care obiectul proiectului mai există – iar Muzeul Tehnic aproape s-a închis în anul 2022, din lipsă de fonduri și dezinteres public. Transferul în subordinea Ministerului Cercetării este cel care l-a salvat. La momentul respectiv, Dragoș Neamu, directorul Rețelei Naționale a Muzeelor din România dădea indirect vina pentru această posibilă închidere a muzeului pe lipsa de interes a publicului pentru un muzeu care se vrea doar „o poveste a mediului de cercetare românesc sau un templu”, adică un muzeu „neatractiv și plictisitor”. Potrivit Curatorial.ro, acesta vehicula că cea mai bună opțiune este colaborarea cu mediul privat.

Arhitecta Alexandra Dunel face apel la altceva: la trecutul muzeului. Prin proiectul ei ne amintește contextul și motivele pentru care muzeul a fost apreciat la vremea lui. Întreaga zonă reprezenta un punct de atracție educațional.

„Problematica zonei gravitează în jurul pierderii, din punct de vedere fizic, dar și perceptiv, al identității de parc cultural expozițional al Parcului Carol I prin degradarea funcțiunilor din cadrul acestuia. Din cauzaintrovertirii funcțiunilor existente și lipsa diversității acestora, parcul și-a pierdut calitatea de a atrage” , potrivit concluziilor strategiei proiectului.

Concepția arhitecturală, făcută în scop didactic, a fost expusă în cadrul Bienalei de Arhitectura 2023 la secțiunea Diplome – arhitecți in afirmare dar și în cadrul unui articol publicat în Revista Arhitectura. „Acesta are scopul de a documenta și de a începe o conversație referitoarea la potențialul neexploatat al acestui loc” a declarat Alexandra Dunel, pentru Buletin de București.

Muzeul Dimitrie Leonida – reînvierea unui concept

„Principalul motiv pentru care am ales acest sit a fost frumoasa poveste din spate, pe de o parte legată de extraordinarele eforturi ale prof.ing. Dimitrie Leonida de a fonda un muzeu tehnic în București, dar și de complexitatea și importanța expozițiilor universale organizate în Parcul Carol I în 1906, respectiv 1935 [când a avut loc Expoziția Lumii Bucureștiului]. Atunci, întreg parcul era plin de pavilioane expoziționale, printre care era și clădirea actualului muzeu,” a spus arhitecta proiectului.  

Muzeul Tehnic Prof. Ing. Dimitrie Leonida a fost fondat în anul 1909, de către Dimitrie Leonida, inspirat de Muzeul Tehnic din München, iar inginerul a rămas în conducerea muzeului până la finalul vieții, în 1965. 

 „Proiectul a început prin studiul urbanistic și istoric de la nivelul macro – al orașului, la nivelul obiectului de arhitectură – muzeul in sine, accentul fiind pus pe ansamblul arhitectural al Parcului Carol I. Această parte a proiectului finalizându-se printr-o propunere tip master plan de revitalizare a întregii zone si de recăpătare a atmosferei de „parc expozițional”, subliniază arhitecta.

Detaliu dintr-o planșă de analiză din cadrul proiectului

Parcul Carol I a fost amenajat în 1900-1906, pentru a pregăti locul Expoziției Generale Române, organizată în 1906 cu ocazia împlinirii a 40 de ani de domnie ai regelui Carol I. Parcul Libertății, după numele pe care îl purta atunci, a fost amenajat după planurile arhitectului peisagist elvețian francez Eduard Redont. 

„În continuare, studiul s-a axat pe actualul pavilion în care este organizat Muzeul Tehnic prin realizarea releveului 2D și 3D a situației existente și prin documentarea diferitelor tipuri de intervenții realizate asupra pavilionului original in încercarea de al adapta funcțiunii muzeale”.

Proiectul propune remodelarea întregii zone, precum transformarea Pieței Libertății într-un spațiu pietonal și relocarea autoturismelor în subteran dar și deschiderea către public Vilei Bosianu.

Muzeul Tehnic a fost amenajat în Pavilionul Bucovina, în 1928, și în actuala clădire din 1935, nou proiectată în 1934. Scopul inițial al acestui muzeu a fost unul didactic, potrivit spuselor lui Dimitrie Leonida, care a avut mai multe demersuri de a promova studiul și dezvoltarea ingineriei în România.

Particularitățile proiectului de diplomă

Arhitecta proiectului expus la Bienala de arhitectură de la Veneția a transpus entuziasmul didactic al inginerului Leonida pentru inginerie într-un entuziasm pentru însuși omul de știință. Arhitecta Dunel a ales să se concentreze pe acest muzeu în studiul de diplomă deoarece reîmprospătarea identității muzeului tehnic trebuie să ia în considerare faptul că aceasta, prin istoria muzeului și a exponatelor sale, este „strâns legată de personalitatea creatorului său”:

„Strategia propusă a avut în vedere construirea unui muzeu a cărui figură centrală să fie însuși omul de știință ing. Dimitrie Leonida, urmărind să focalizeze interesul vizitatorului asupra personalității sale, prin expunerea bibliotecii și colecției permanente lăsate moștenire de acesta.”

„Pe lângă extinderea clădirii existente, reorganizarea expoziției permanente și introducerea de noi funcțiuni alături de cea muzeală, organizate în patru secțiuni principale interconectate: biblioteca tehnică – care gravitează în jurul arhivei și al fototecii – spațiul de expunere principal- dedicat atât expoziției permanente cât
și celor temporare, sala de conferințe – aflată în strânsă legătură cu librăria tehnică și cafeneaua care se dizolvă treptat în parc.”

„Un principiu de intervenție important a fost de asemenea reconsiderarea parterului – străbătut de diverse
pasaje și locuri de acces către spații destinate publicului pentru a permite permeabilizarea frontului străzii Canadiano Popescu și legarea acesteia cu aleile parcului”

Povestea unei posibile pierderi

La 1 mai 1950 imobilul din Parcul Libertăţii (fost Carol I) unde funcţiona Muzeul Tehnic trece în folosinţa Ministerului Energiei Electrice. Dimitrie Leonida donează în 10 august 1951 Ministerului Energiei muzeul, pentru a-i asigura supraviețuirea.  În perioada 1954-1990 muzeul a funcţionat în structura Ministerului Energiei Electrice şi Electrotehnice, iar după 1990 în structura CONEL, RENEL, ELECTRICA, ELECTRICA SERV, potrivit site-ului muzeului.

Electrica Serv a înregistrat pierderi în perioada preliminară anului 2022, iar Muzeul Tehnic a fost unul din primele locuri de unde au încercat să reducă din cheltuieli, propunând o reducere de personal, în 2022.

Schema finală urma să cuprindă doar doi muzeografi și un conservator, reducând personalul de la marele total de 7 oameni la 3, scria la vremea respectivă publicația Impact.ro.

„Muzeul nu este unul de artă. Nu e ca și cum ai avea tablouri sau alte obiecte de artă, pe care le poți muta cu ușurință. Avem obiecte  mari, masive. Motoare, turbine, vehicule, instalații. Întregi sau părți. Care trebuie întreținute zilnic. Trei oameni nu ar putea sa facă această muncă. Și asta, zi de zi”, spunea atunci directoarea muzeului, Laura Albani.

Evenimentul a funcționat ca un semnal de alarmă pentru societatea civilă. Noul director Electrica Serv susține demersurile Muzeului Tehnic. Deși nu a mai avut loc o reducere de personal forțată de împrejurări, doi oameni au plecat: este vorba de o persoană care a plecat din cauza situației și vrând siguranța unui loc de muncă, și o persoană care a plecat din cauza stării de sănătate. Chiar dacă au rămas numai 5 oameni, acei oameni „muncesc cât 15”, potrivit Laurei Albani, pentru Buletin de București.