Nostalgicii, dar și cei curioși pot vizita, în weekendul 20-21 septembrie, singurul avion românesc cu reacție pentru pasageri. Aeronava ce va fi expusă pe pista Aeroportului Băneasa, este una din cele doar nouă asamblate în România.
Vizita are loc în cadrul evenimentului mai larg denumit Săptămâna Mobilității Urbane, care cuprind mai multe manifestări pe aeroportul Băneasa.
Astfel, potrivit unui comunicat de presă, pe parcursul celor două zile de weekend, organizatorii au pregătit o mulțime de activități de conectare între oameni, printre care:
- Amenajarea unor spații tematice, atât în incinta aeroportului, cât și în zona exterioară, dedicate diferitelor categorii de călători (persoane cu dizabilități, părinți cu copii în cărucior etc).
- Expoziție de fotografii și afișe, expuse pe șevalete, ilustrând atât evenimentele organizate în anii anteriori, cât și activități legate de tema actuală;
- Punct de informare, cu standuri pentru distribuirea materialelor promoționale, broșuri informative și alte resurse utile;
- Punerea la dispoziție a unor echipamente deținute de Compania Națională Aeroporturi București destinate persoanelor cu dizabilități, pentru a evidenția angajamentul nostru comun față de o mobilitate accesibilă tuturor.
- Organizarea unei expoziții cu materiale istorice din patrimoniul Asociației Tradiția Militară – bilete vechi, uniforme etc;
- Susținerea unui concert de muzică de fanfară de către Corpului Muzicii Reprezentative a Jandarmeriei Române.
În plus, pe lângă linia de troleibuz 81, la Aeroportul Băneasa va funcționa și linia specială de autobuz 737, care va asigura legătura cu Parcul regele Mihai I și pe care va circula autobuzul Mercedes-Benz Citaro #4100 (primul vehicul de acest tip din Municipiul București).
Pentru a vizita avionul, trebuie să vă înscrieți până pe 18 septembrie
Surpriza evenimentului constă într-un tur ghidat pe pista de zbor, organizat exclusiv pe bază de înscriere și care oferă participanților o experiență unică de descoperire a logisticii și organizării aeroportului.
Pe pistă va fi amplasată și aeronava ROMBAC, care va putea fi vizitată de persoanele interesate în baza înscrierii online pe platforma TPBI, la link-ul: tpbi.ro/sem2025.
„Menționăm că locurile sunt limitate, iar înscrierea se poate face până joi, 18.09.2025, ora 12:00! Accesul celor înscriși se va face la orele 10:30, 12:30 și 14:30, cu grupuri de câte 20 de persoane, care vor fi însoțite de un ghid. Persoanele participante vor trebui să se prezinte la aeroport cu 30 de minute înainte de ora la care va începe turul ghidat, pentru efectuarea controlului de securitate”, au anunțat organizatorii.
Lângă avionul ROMBAC, pe pista Aeroportului Băneasa va fi amplasată și aeronava LEARJET 75 SMURD;
Ceaușescu a vrut neapărat un avion românesc cu reacție pentru pasageri. Programul a fost un eșec
În anii 1970, dictatorul care conducea atunci România, Nicolae Ceaușescu, a vrut neapărat ca țara să produsă un avion cu reacție pentru pasageri
La vremea respectivă, nu erau prea multe țări în lume care să producă o astfel de aeronavă. Producători erau doar Marea Britanie (1949), Franța (1955), Uniunea Sovietică (1955), Statele Unite (1957), Olanda (1967) și Republica Federală Germană (1971), potrivit publicației Historia.
Avionul românesc a fost lansat oficial în 1982, când a avut loc și primul zbor de prezentare.
Ambițiosul program a început deși românii nu aveau nici bani, nici experiență pentru un astfel de proiect. Existau două posibilități: fie să se creeze o societate mixtă, împreună cu un partener extern, care să fabrice un avion proiectat în Vest, fie să se achiziționeze o licență, metodă deja folosită cu succes în producția de elicoptere.
S-a optat pentru a doua variantă, potrivit Historia: a fost cumpărată de la britanici licența pentru avionul BAC 1-11. o aeronavă care era deja depășită din punct de vedere tehnic la acea vreme, motiv pentru care nu mai avea căutare pe piața internațională, nici măcar pe piața britanică.
„Românii erau la curent cu faptul că avionul B.A.C. 1-11 era deja un produs învechit, dar au sperat că vor putea amortiza investiția printr-o înzestrare substanțială a flotei TAROM-ului (câteva zeci de aparate) și prin comercializarea acestuia în Europa de Est și, mai ales, în China.
Se pare că nu au cunoscut – sau, dacă au știut, nu au considerat ca fiind important – următorul fapt: la sfârșitul anilor ’70, costul de operare a devenit principalul criteriu utilizat de companiile aeriene în achiziționarea de noi aeronave, eclipsând criteriul capacității de transport; iar sub acest aspect, avionul BAC 1-11 era deficitar în raport cu aeronavele mai noi.
Pe lângă acest mare dezavantaj, care ținea de factorii externi ai programului, se mai adăugau două neajunsuri de natură internă: infrastructura precară și calitatea slabă a forței de muncă din Republica Socialistă România. Ambiția și optimismul nejustificate ale factorilor de decizie de la București au minimizat aceste probleme capitale și negocierile s-au încheiat cu succes pentru partea engleză”, scrie Historia.
În cele din urmă, o dată cu Revoluția din 1989, programul a fost abandonat. Se fabricaseră până atunci aparate. Avioanele cu numărul 10 și 11 erau, în decembrie 1989, pe linia de asamblare, dar nu au mai fost terminate niciodată.
După calculele unor specialiști români, costurile Programului ROMBAC 1-11 s-ar fi amortizat numai după fabricarea și comercializarea a circa 100-120 de aeronave, scrie Historia.
CITEȘTE ȘI: Dispeceratul central al Metrorex, deschis pentru vizite ale publicului, pe 20 septembrie
