Anul 2024 a fost marcat de numeroase „lupte” pentru protejarea spaţiilor verzi din Capitală. Poate cea mai importantă victorie a fost adoptarea noului Cod Silvic, care prevede atât interzicerea exploatării comerciale din pădurile ilfovene, cât și pedepse mai aspre pentru tăierile ilegale din orașe.
La polul opus, de departe cel mai tragic eveniment a fost măcelul din zona retrocedată a parcului IOR. „Un ecocid în mijlocul Bucureștiului”, după cum l-au descris organizațiile de mediu. Sute de arbori doborâți fără aviz, chiar sub ochii autorităților.
La final de an, Buletin de București vă prezintă „Retrospectiva Verde”, o sinteză a principalelor evenimente care au afectat, în bine și rău deopotrivă, natura din jurul nostru.
Promulgarea noului Cod Silvic, cea mai mare victorie
Noua lege aduce schimbări majore pentru spaţiile verzi din Capitală, inclusiv pentru cele din jurul oraşului. Platforma Împreună pentru Centura Verde a inclus o serie de prevederi pentru conservarea pădurilor, astfel încât tăierile în scop comercial vor fi interzise pe raza judeţului Ilfov.
La bun sfârşit vor fi duse doar contractele aflate deja în desfășurare, cu termen de finalizare în primăvara anului 2025. În rest, vor fi permise doar tăieri uzuale, cum ar fi cele în scop de îngrijire a pădurii, regenerare sau reconstrucție ecologică.
Titularii dreptului de proprietate privată beneficiază de compensații, la cerere.
De altfel, vor fi reglementate şi tăierile din jurul marilor oraşe. Ministerul Mediului va fi obligat să emită metodologia pentru crearea centurilor verzi la nivel naţional, în termen de doi ani de la intrare în vigoarea legii.
Acelaşi termen este prevăzut şi pentru stoparea tăierilor în scop comercial din pădurile identificate ca fiind periurbane (cum ar fi Trivale, de lângă Pitești, Bârnova, de lângă Iași sau Hoia, de lângă Cluj-Napoca), urbane (inclusiv partea pădurii Băneasa ce ține de București) sau mini-păduri urbane din întreaga țară, acestea făcând parte din viitoarele centuri verzi.
În plus, toţi cetăţenii se vor putea bucura liniştiţi de o plimbare prin pădure. Dacă acum accesul public în pădure este permis numai în zone amenajate şi pe trasee marcate în acest sens, noul Cod Silvic prevede „accesul liber, pedestru sau cu bicicleta.”
Legea a fost adoptată de către Parlament pe 17 decembrie şi promulgată de către președinte pe 20 decembrie, aşa cum a scris Buletin de Bucureşti aici. Urmează să fie publicată în Monitorul Oficial.
Intrarea sa în vigoare este așteptată până la finalul anului, conform unui comunicat remis redacţiei.
Alte prevederi importante incluse în noua lege sunt:
- protejarea arborilor remarcabili
- confiscarea vehiculelor folosite pentru furtul de lemn, de la 10 mc la 5 mc
- supravegherea video a drumurilor forestiere
- în termen de doi ani Consiliul Județean Ilfov, în parteneriat cu Primăria Generală a Municipiului București, adoptă Planul de management al pădurilor din Ilfov
- includerea conceptului de centuri verzi în silvicultura românească
- înfiinţarea Registrului Forestier Naţional
- înfiinţarea Consiliului Naţional de Silvicultură
- introducerea de noi infracţiuni silvice: falsificarea datelor informatice de natură silvică şi falsul în declaraţiile informatice
- acces neîngrădit pentru activişti şi jurnalişti în orice pădure din ţară, indiferent de regimul de proprietate
Lupta pentru protejarea spaţiilor verzi din Capitală. Măcelul din Parcul IOR
Tragedia din Parcul IOR a început în urmă cu doi ani, cu otrăvirea arborilor sănătoşi şi incendierea repetată a zonei retrocedate. Ulterior, au început şi tăierile ilegale, pedepsite cu o simplă amendă de 25 lei/copac.
Câţiva cetăţeni, majoritatea locuitori ai zonei, au depus eforturi uriaşe pentru a salva arborii. Mișcarea civică „Aici a fost o pădure/ aici ar putea fi o pădure” a organizat ture zilnice pentru ca ultimii platani, plantați acum câteva decenii pe Aleea Panseluțelor, să nu cadă pradă drujbelor.
Aceştia au documentat tăierile şi au alertat autorităţile, ajungând chiar să se pună în faţa drujbei. În ciuda numeroaselor proteste, inclusiv a lanţului uman format în jurul terenului retrocedat, nu au fost luate măsuri.
O bună parte din copaci au fost doborâţi chiar cu poliţia de faţă. Mai mult, o activistă a fost recent băgată cu forţa în maşina poliţiei, pentru că „stânjenea activitatea” drujbașilor.
Astfel, bucata retrocedată s-a transformat rapid într-un peisaj dezolant, un adevărat cimitir pentru vegetaţia care era cândva acolo.
La momentul actual, tăierile ilegale din oraşe sunt considerate contravenţie, fiind pedepsite cu o amendă derizorie de 25 lei/ arbore. Consilierii generali ai Municipiului Bucureşti s-au opus de mai multe ori creşterii sancţiunilor.
Odată ce noul Cod Silvic va intra în vigoare, acestea vor deveni infracţiune şi vor putea fi pedepsite inclusiv cu închisoarea.
Seacă Delta Văcăreşti? Planul de management încă lipsește
Delta Văcăreşti este în pericol după ce din cauza lipsei precipitațiilor a scăzut foarte mult nivelul apei din bălți, iar planul de management care propune soluții pentru limitarea efectelor secetei încă nu a fost aprobat.
Nivelul apei a atins cel mai scăzut nivel din ultimii 25 de ani, iar asta afectează peste 200 de specii de plante și animale, inclusiv unele amenințate cu extincția, cum ar fi țestoasa europeană de apă, tritonul cu creastă și brotăcelul.
La mijlocul lunii noiembrie, zeci de organizații non-guvernamentale și grupuri civice au semnat o scrisoare deschisă adresată ministrului Mediului, Mircea Fechet, prin care îi solicită avizarea și aprobarea de urgență a Planului de Management al Parcului Natural Văcărești, aşa cum a scris Buletin de Bucureşti aici.
În schimb, spre finalul anului au fost montate camere cu termoviziune. Investiția are drept scop monitorizarea incendiilor și, implicit, reducerea timpului de intervenție a pompierilor.
Tot în 2024, primarul general a anunţat că delta naturală din Capitală va fi protejată de un serviciu privat de pompieri, în contextul incendiilor de vegetație recurente.
CITEŞTE ŞI: Serviciu privat de pompieri în Parcul Văcărești
Coridorul Verde Colentina și Promenada Verde din S1
Cum ar trebui să arate salba de lacuri de pe cursul râului Colentina în următorii cinci ani: Ferma pe apa lacului Plumbuita, plaja urbană din zona cartierului Faur-Republica și amenajările „rezervate” din parcul Verdi sunt doar câteva dintre propunerile câștigătorilor concursului internațional de soluții organizat de Primăria Sectorului 2 și Ordinul Arhitecților din România (OAR).
Pe scurt, proiectul presupune amenajarea malurilor celor şase lacuri de pe cursul râului Colentina care sunt pe raza Sectorului 2: lacul Tei, lacul Plumbuita, lacul Colentina, lacul Fundeni, lacul Dobroești (denumit și Pantelimon I), lacul Pantelimon (denumit și Pantelimon II).
Câștigătorul concursului „Lacurile Colentinei” a fost anunțat la mijlocul lunii septembrie. La acel moment, fostul primar al Sectorului 2, Radu Mihaiu, a explicat care sunt pașii următori pentru transformarea proiectului în realitate: semnarea contractului, proiectarea şi licitația pentru lucrările propriu-zise.
Durata de implementare era estimată la cinci ani. Mai multe detalii despre propunerile arhitecților, aici.
Un proiect similar, „Promenada Verde” a fost început și de fostul edil al Sectorului 1, Clotilde Armand. Acesta presupune renovarea și reabilitarea malurilor lacurilor Băneasa, Grivița și Străulești.
Este vorba despre peste 18 kilometri de maluri, pe care ar urma să se amenajeze: piste de bicicletă, zone de promenadă, spații de joacă, locuri de belvedere și relaxare, parcuri, zone de evenimente și picnic.
La mijlocul lunii august, cu puţin timp înainte de a preda fotoliul de edil liberalului George Tuţă, Clotilde Armand anunţa că lasă proiectul „la cheie”, cu studiul de fezabilitate și documentația tehnică finalizate.
CITEȘTE ȘI: Sector 1 | Promenada Verde. Primii pași pentru renovarea malurilor lacurilor Băneasa, Grivița și Străulești
