„Erau pești când eram eu tânăr, acum e gunoi”, ne-a spus un trecător în timpul unei vizite organizate de Asociația Parcul Natural Văcărești (APNV) pe Valea Saulei, o zonă verde de la marginea Capitalei pe care natura și-a pus din nou amprenta.
Întâmplarea face că eu am copilărit lângă Valea Saulei, în cartierul Andronache. Ce a fost cândva un teren de joacă pentru copiii din cartier, cu bălți pline de pești și copaci în care ne întreceam să urcăm în timp record, este acum un peisaj hibrid, o lume între sălbăticie și o potențială urbanizare, dar cu speranța unei „renașteri” ecologice.
Asociația Parcul Natural Văcărești (APNV) a organizat sâmbătă, 28 septembrie, o „expediție naturalistică” în acest loc mai puțin cunoscut al Capitalei, dar care poate fi lejer asemănat cu „Dumbrava minunată” a lui Sadoveanu, datorită peisajelor sălbatice și biodiversității ascunse.
Valea Saulei, situată în Sectorul 2, este una dintre puținele zone verzi din București unde natura a reușit să își recâștige locul, în ciuda betonului, deșeurilor și dezvoltării urbane bezmetice.
Fost afluent al râului Colentina, cu izvoare ce își au originea în Pădurea Băneasa, Valea Saulei este o arie naturală esențială aflată la limita de Nord-Est a orașului. Pe de-o parte este delimitată în nord de linia de cale ferată care duce către mare, la est de Autostrada A3 București-Ploiești, iar la sud de „autostrada urbană”, care leagă cartierul Andronache de Șoseaua Petricani. Pârâul Valea Saulei se varsă printr-o țeavă în Lacul Plumbuita.
„Valea Saulei răsună neîncetat în a mea minte”
Valea Saulei nu este doar un peisaj natural de la marginea orașului, ci face parte din istoria culturală a Bucureștiului. Mai mult, a fost chiar și imortalizată de către Tudor Arghezi într-o poezie mai puțin cunoscută, dar puternic evocatoare.
Am copilărit în zona Văii Saulei. Pe atunci, un colț de natură neîmblânzită, parcă neatinsă de civilizația modernă. Era un loc în care puteai cu ușurință să te pierzi în „marea” de verdeață, urmărind probabil zgomotele unui fazan.
Aici, la marginea orașului, mi-am petrecut unele dintre cele mai frumoase veri. Am alergat printre sălcii și am sărit peste potecile dintre bălți. Natura era atunci regina, iar eu mă jucam de-a v-ați ascunselea cu prietenii din cartier sau mergeam la pescuit cu tata.
Valea era o sursă de aventuri pentru noi, iar cicatricea pe care o port și acum, după ce m-am zgâriat într-un copac pe la opt ani într-un joc intens de prinselea, e dovada clară că Valea Saulei e încă parte din mine.
Lucrurile au început să se schimbe când a fost început proiectul pentru construcția Autostrăzii A3 București-Ploiești, care ajunge acum până în poarta „casei părintești”.
La acel moment, terenul pe care-l știam de mic se transformase într-un adevărat câmp de luptă: buldozere, ciment și utilaje de construcție au înlocuit verdele sălbatic și liniștea văii.
Și totuși, în mod surprinzător, acum natura a găsit o cale să-și recapete locul în sunetul amorțitor al traficului rutier, iar astăzi, Valea Saulei își redescoperă încet-încet farmecul, cu speranța că, în următorii ani, ar putea deveni o arie protejată.
„Străjerii” Văii Saulei
Apele sale, care izvorăsc din Pădurea Băneasa, parcurg un traseu anevoios, trecând printr-o țeavă pe sub pistele Aeroportului Băneasa și sfârșindu-se în Lacul Plumbuita, ne povestește președintele Asociației Parcul Natural Văcărești, Dan Bărbulescu.
Valea a fost modelată de om încă din secolul al 18-lea, când a început controlul hidrologic al acestor râuri, malurile fiind înălțate pentru a preveni inundațiile, care ar fi putut face ravagii.
Totodată, au fost făcute şi bazine piscicole, gestionate de Apele Române, cu un rol important în protecția împotriva inundațiilor.
Pe măsură ce autostrada București-Ploiești a ajuns să taie drumul prin zonă, impactul asupra Văii Saulei a fost semnificativ.
Un loc care, cândva, vibra de viață și biodiversitate, a devenit, după cum spune Dan Bărbulescu, „o zonă sălbatică la propriu și la figurat. La propriu, pentru că are o biodiversitate bogată, și la figurat, pentru că, aflată la marginea orașului, este invadată de gunoaie.”
Însă, chiar și așa, viața sălbatică a continuat să își facă loc în peisajul fragmentat.
Biologul Vlad Cioflec de la APNV, care studiază zona din 2021, a identificat aici 90 de specii de păsări, de la stârci și egrete, la lebede care și-au găsit loc de cuibărit.
„Pasările migrează de-a lungul firelor de apă. Vin primăvara, iar unele cuibăresc chiar aici”, explică expertul.
Totodată, Valea Saulei adăpostește specii diverse de pești: caras, crap, biban, șalău și unele chiar invazive, precum somnul african, care, din fericire, a devenit o sursă de hrană pentru cormorani.
Vulpi, vidre, nevăstuici, chițcani, lilieci, chiar și specii de țestoase și șerpi de apă își împart teritoriul, fiecare adaptându-se la propriile provocări. De exemplu, prezența câinilor vagabonzi este o amenințare serioasă pentru comunitatea de vulpi care s-a format aici.
De asemenea, cele două bazine, deținute de Apele Române, au fost concesionate în jurul anului 2010. Din cauză că concesiunea a fost abandonată, zona se află într-o stare de semi-neglijență, dar ecologiștii vor să transforme locul în următorii cinci ani, într-un spațiu recreativ și educațional.
Obiectivul: Catalogarea zonei drept arie naturală protejată
Din 2021, APNV a făcut pași importanți pentru protejarea Văii Saulei, în colaborare cu Primăria Sectorului 2, Primăria Municipiului București, arhitecți și peisagiști.
Zona de 9 hectare pe care am vizitat-o recent face parte dintr-un proiect mai amplu ce vizează transformarea Văii Saulei într-o arie naturală protejată.
Planul este unul ambițios și urmărește o „integrare a naturii în oraș”, după cum afirmă Dan Bărbulescu.
Vrem să-i obținem statut de protecție, să devină mai accesibilă, să facem curățenie, să o deschidem pentru oameni.
Președintele Asociației Parcul Natural Văcărești, Dan Bărbulescu
Într-un viitor nu prea îndepărtat, în jur de cinci ani, zona se va schimba semnificativ, spun reprezentanții asociației.
„De jur împrejur, parte din acest circuit va deveni zonă de recreere, de observație și educație. În mijlocul lacului vor exista pontoane care să permită apropierea vizitatorilor de luciul apei”, explică Dan.
Mai mult decât atât, se vor crea noi trasee, mai accesibile, iar intervențiile peisagistice vor curăța malurile pentru a oferi o vedere mai clară asupra apei.
„Vom scoate specii exotice, vom curăța și vom face loc pentru un peisaj mai interactiv, unde oamenii să poată explora natura direct”, adaugă el.
Natură și oraș
În următorii cinci ani, Valea Saulei ar putea deveni un model de coexistență între natură și oraș.
Planurile pentru amenajarea zonei includ crearea unui parc urban dincolo de deal, o zonă de interacțiune cu natura care să ofere locuitorilor Capitalei o alternativă verde la aglomerația urbană.
Un alt rol pe care Valea Saulei îl joacă este cel de captare a apei de ploaie, o funcție naturală din ce în ce mai prețioasă într-o lume asediată de schimbări climatice.
Valea, în poziția ei joasă, se comportă ca un burete verde care înghite surplusul de apă pluvială, o soluție naturală care ajută la prevenirea inundațiilor și la reglarea nivelului apei din bazinele piscicole, explică experții.
„Trebuie să ne obișnuim să vedem parcurile sau zonele cu astfel de vegetație, zonele umede din orașul nostru, nu doar ca peisaje frumoase sau habitate pentru specii, ci și ca soluții verzi bazate pe natură”, spun reprezentanții asociației.
În planurile specialiștilor, această capacitate va fi „augmentată”, transformând Valea într-o „infrastructură albastră”, un echilibru între utilitarism și frumusețea sălbatică a văii.
Cu toate acestea, provocările nu sunt puține. Gunoaiele continuă să invadeze malurile văii, iar speciile invazive, de la somnul african la țestoasele americane, amenință biodiversitatea locală și pot influența chiar și aspectul zonei.
În lume se cheltuiesc sume uriașe pentru controlul speciilor invazive.
Președintele Asociației Parcul Natural Văcărești, Dan Bărbulescu
Totuși, în ciuda acestor provocări, ecologiștii rămân optimiști:
„Noi, în oraș, protejăm natura nu doar de dragul naturii, ci și de dragul oamenilor. Ne dorim ca această rezervație să fie vizitată în viitor”, spune președintele asociației.
Atât ecologiștii, cât și locuitorii din cartierul Andronache vor ca Valea Saulei să își recapete identitatea și să devină nu doar un refugiu pentru diverse specii de animale, dar și un spațiu al relaxării.
Cât despre mine, eu sper ca Valea Saulei să redevină un loc al amintirilor, unde copiii din cartier să descopere primele lor aventuri, să-și obțină primele cicatrici și să învețe, printre tufișuri și copaci, ce înseamnă natura.
CITEȘTE ȘI: Sector 1 | Colegiul „Tudor Vianu” și două școli, reabilitate cu 45 milioane euro
